„Opoziţia are nevoie de 15 voturi şi sunt convinsă că nu le va obţine până la moţiunea de cenzură. Este convinsă şi opoziţia de lucrul acesta. Mărturie stă faptul că doar 116 au semnat această moţiune, luându-şi o precauţie să mai poată depune moţiune de cenzură în luna iunie”, a afirmat Sulfina Barbu.
Barbu a arătat că şi reprezentanţii opoziţiei sunt convinşi că nu pot să obţină voturile necesare pentru a demite Guvernul Ungureanu.
„Şi nici nu cred că îşi doresc lucrul acesta. Este mai important jocul de imagine decât asumarea răspunderii”, a adăugat deputatul PDL.
USL a depus, miercuri, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
Documentul, intitulat „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, a fost depus la Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Moţiunea de cenzură este semnată de 116 parlamentari, numărul minim necesar pentru iniţierea acestui demers. Documentul are 15 pagini şi este structurat pe trei capitole. Potrivit deputatului Mircea Duşa, liderul grupului PSD de la Camera Deputaţilor, aceste capitole se referă la „gestionarea frauduloasă” de către Guvern a resurselor ţării prin privatizări, alocarea de bani de către Guvernul Ungureanu, pe criterii politice, pentru primăriile PDL, UNPR şi UDMR, respectiv reorganizarea, prin intervenţia Guvernului şi „încălcarea autonomiei universitare”, a UMF Târgu Mureş şi înfiinţarea liniei de limbă maghiară.
Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, mai prevede legea fundamentală.