REPORTAJ: Audierea Corinei Creţu, puţine întrebări dificile, răspunsuri în linia trasată de DG Regio

În cele 15 minute care i-au fost rezervate în debutul audierilor, Corina Creţu şi-a prezentat viziunea şi priorităţile pentru următorii cinci ani în calitate de comisar desemnat pentru Politică Regională.

Prezentarea a avut loc în limba engleză, la fel şi răspunsul la prima întrebare, după care comisarul desemnat a folosit limba română. A revenit la engleză în concluziile de final.

În timpul audierilor care ar fi trebuit să dureze 3 ore dar au ajuns la 3 ore şi jumătate, unele întrebări s-au repetat, membrii Comisiei REGI punând accentul pe colaborarea Corinei Creţu cu Parlamentul European, o atenţie mai mare acordată oraşelor, rolul macroregiunilor, simplificarea procedurilor sau cheltuirea fondurilor de coeziune.

Corina Creţu le-a promis europarlamentarilor că se va consulta cu ei, în condiţiile în care timp de peste 7 ani a fost de partea lor şi a pledat pentru o mai bună colaborare între PE şi Comisie. "Nu pot să mă schimb (...) Trebuie să găsim soluţii comune", a punctat Creţu.

Totodată, ea a promis că va fi atentă la nevoile oraşelor, în condiţiile în care 75% din populaţia UE trăieşte la oraş, unde excluderea socială este mai mare decât în zona rurală. Ea a dat ca exemplu pentru ajutorul dat de politica regională alocarea a 5,2 miliarde de euro pentru serviciii publice de bază, precum locuinţe sociale, acces la servicii medicale.

Referitor la prioritatea stabilirii unei strategii naţionale a Carpaţilor, Corina Creţu a reamintit că în prezent există două macroregiuni de succes, macroregiunea Baltică şi cea a Dunării.

"Cea Carpatică este, desigur, foarte aproape de sufletul meu, dar autorităţle locale şi partenerii locali trebuie să se implice", a spus Creţu, apreciind "valoarea adăugată" adusă de aceste structuri.

La o altă întrebare privind macroregiunile, Creţu i-a asigurat pe europarlamentari că va încerca să viziteze cât mai multe regiuni din cele 277 ale UE şi le va sprijini, dar a atras atenţia că iniţiativele trebuie să vină de la nivel local, unde se cunosc mai bine problemele oamenilor, şi nu de la Bruxelles.

Întrebată cum va reduce diferenţele de dezvoltare între regiuni, Creţu a spus că diminuarea discrepanţelor sociale şi economice este "obligaţia noastră de a contribui împreună cu statele membre la reducerea acestor decalaje". În acest sens, ea a reamintit că 80% din fondurile Politicii Regionale se duc către regiunile dezavantajate, iar noul regulament obligă Comisia şi statele "să se concentreze pe priorităţi".

Comisarul desemnat nu s-a angajat în faţa europarlamentarilor să extindă perioada de finanţare 2007-2013 după anul 2015, ci s-a rezumat să spună că va face eforturi pentru a ajuta aceste state să cheltuiască banii până atunci. "Calitatea programelor nu trebuie sacrificată doar de dragul absorbţiei (...) Mă îngrijorează acest criteriu al vitezei, de a se renunţa la criteriul calităţii numai pentru a arăta că cheltuim banii repede", a explicat Creţu.

În ceea ce priveşte mecanismele de control, comisarul desemnat a precizat că există multe pârghii, OLAF, serviciile Comisiei, dar şi organizaţii precum Transparency International, care să verifice modul de cheltuire a fondurilor. Cât despre atitudinea sa, Creţu a dat asigurări că va avea "toleranţă zero" faţă de fraudare, dar a precizat că acest fenomen e de "doar 1%", restul erorilor fiind provocate de slaba dezvoltare administrativă din unele state membre.

Corina Creţu a repetat de câteva ori faptul că această capacitate administrativă trebuie întărită şi a subliniat că CE nu este "un jandarm", iar ea vrea să ajute statele, nu să le penalizeze.

A spus, de altfel, foarte clar, răspunzând unei întrebări, că măsura suspendării fondurilor va fi "una excepţională", la care se va recurge după discuţii cu statul vizat, care ar putea dura chiar câţiva ani.

Întrebată cum va fi implementat proiectul lui Juncker în valoare de 300 miliarde de euro pentru creştere economică şi locuri de muncă, în condiţiile în care s-a stabilit deja Cadrul Financiar Multianual, Creţu a răspuns că există "spaţiu suficient de manevră" în interiorul regulamentului pentru a atinge obiectivele "agendei ambiţioase" ale preşedintelui ales al CE, putând fi mobilizate resurse private.

Întrebările mai dificile au venit de la eurodeputaţii olandezi.

Olaf Stuger, neafiliat, i-a spus că i-ar fi plăcut mai multă creativitate şi mai multă iniţiativă, propunându-i, totodată, o listă neagră a celor care fraudează fondurile.

"Îmi pare rău ca nu v-am convins, probabil că aveţi un nivel ridicat de exigenţă legat de creativitate. Nu ştiu cât de creativă aş putea fi, nu pot veni cu instituţii şi legi noi. Dvs (europarlamentarii) aţi adoptat această legislaţie în mandatul anterior. Tot ce vă pot promite este să respect această legislaţie", a replicat Creţu.

În privinţa listei negre, comisarul desemnat nu s-a pronunţat, spunând doar că este "preocupată foarte tare" de această chestiune.

Un alt olandez, Lambert van Nistelrooij a dorit să ştie ce va face pentru a rezolva chestiunea întârzierii plăţilor care afectează statele membre şi beneficiarii.

Comisarul desemnat a promis că va discuta problema cu colegii din Comisia Europeană, răspuns care nu l-a mulţumit pe van Nistelrooij.

Şi europarlamentarul britanic Bill Etheridge, de la Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe, a lansat o întrebare provocatoare, cerându-i comisarului desemnat să justifice alegătorilor săi din regiunea West Midlands cheltuirea banilor europeni pentru centre de fitness şi alte proiecte asemănătoare.

A fost singurul moment în care atmosfera s-a animat, Corina Creţu părând iritată de întrebarea britanicului.

"Ne va fi foarte uşor să explicăm celor din circumscripţia dumneavoastră faptul că ei înşişi au beneficiat de programe de recorversie profesională în urma dezindustrializării masive (...) Sunt exemple, centre de fitness, terenuri de golf care au fost plătite cu bani europeni în zone în care nu există nici toalete publice, în zone în care e nevoie de locuri de muncă şi în care nu ne permitem luxul - sigur că ne dorim cu toţii să mergem la centre de fitness - dar nu ne permitem luxul să finanţăm din bani europeni aceste lucruri, pentru că sunt nevoi mult mai mari ale milioanelor de oameni care sunt şomeri, ale milioanelor de oameni care au nevoie de aceşti bani şi din acest punct de vedere îmi va face mare plăcere să vin la dumneavoastră şi să încercăm să schimbăm aceste prejudecăţi ale majorităţii celor din Marea Britanie, din păcate, în legătură cu cheltuirea banilor publici", a replicat Creţu.

Despre grupurile marginalizate, Corina Creţu a spus că este "un subiect care a preocupat-o" dat fiind că provine dintr-o ţară cu o importantă comunitate roma. Ea a promis că va colabora cu comisarul pentru muncă şi afaceri sociale pentru a rezolva problemele acestei comunităţi. "Trebuie să lucrăm cu liderii comunităţii rome ca să-i facem să înţeleagă importanţa accesului la educaţie. Trebuie să facem un efort reciproc pentru a ne înţelege, deoarece nu este bine atunci când banii comunităţii locale se risipesc pentru că nu sunt folosiţi într-o manieră utilă", a afirmat Creţu.

Cum pe parcursul celor aproape 3 ore şi jumătate au fost peste 50 de întrebări, unele s-au repetat. La fel şi răspunsurile Corinei Creţu, care s-a pregătit cu experţii de la DG Regio pentru aceste audieri. De multe ori, Creţu a depăşit timpul de două minute alocat fiecărui răspuns.

La final, Corina Creţu a revenit la limba engleză pentru concluzii.

"A fost foarte emoţionant pentru mine. Sunt aici de opt ani. Am venit ca observator, cu un an înainte de aderarea ţării mele la Uniunea Europeană. Îmi amintesc ca şi cum ar fi fost ieri prima zi în această clădire. Mi-ar fi fost mult mai greu astăzi, aici, fără experienţa acestor ani. Voi rămâne aceeaşi, unii dintre voi mă cunoaşteţi. Cred că este foarte important să lucrăm împreună în interesul cetăţenilor şi al Europei. Îmi va face mereu plăcere să mă întorc aici, desigur, după ce îmi veţi decide destinul", a conchis vizibil obosită Corina Creţu, care s-a rezumat la această declaraţie scurtă, deşi avea la dispoziţie cinci minute.

Din comisia REGI a Parlementului European fac parte, din partea PSD, Victor Boştinaru şi Viorica Dăncilă, plus Dan Nica, membru supleant. La audieri au participat însă mai mulţi europarlamentari social-democraţi, printre care Daciana Sârbu, Doru Frunzulică, Ioan Mircea Paşcu, Cătălin Ivan sau Maria Grapini, care au felicitat-o la finalul audierilor.

La scurt timp după audieri, Comisia REGI i-a dat aviz pozitiv Corinei Creţu, ultima etapă fiind programată pe 22 octombrie, când întreaga Comisie urmează să fie votată în plenul PE.