Reprezentanţii românilor din afara graniţelor cer sprijin statului pentru păstrarea identităţii

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din ţările din jurul frontierelor României şi din Balcani au prezentat, luni, la dezbaterile de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşă, problemele cu care se confrunţă în statele în care trăiesc.

Părintele Boian Alexandrovici, reprezentantul românilor din Valea Timocului, a declarat că, începând din 1883, când "au fost legaţi" de Serbia, celor 350.000 de români care trăiesc în 154 de sate româneşti şi 48 de localităţi mixte, li s-a interzis să înveţe limba română la şcoală şi să se roage în limba maternă.

Potrivit acestuia, "fără ajutorul, fără sprijinul Ţării Mame, România", românii din Timocul sârbesc vor dispărea "în scurt timp".

"Nici astăzi nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română. Statul sârb ne-a împărţit în români şi vlahi, pentru că vor să rupă legătura cu Ţara Mamă. Important e să ne ajutaţi să construim biserici, să dăm un salariu unui preot care să ne ajute să ne păstrăm identitatea, cultura şi limba noastră românească. Să ne ajutaţi acum, când se mai poate face ceva", a spus părintele Boian.

La rândul său, Vasile Tărâţeanu, reprezentantul românilor din Ucraina, a afirmat că situaţia comunităţi româneşti din "nordul Bucovinei se complică de la o zi la alta", devenind din ce în ce mai grea.

Potrivit acestuia, legile adoptate de Parlamentul Ucrainei, care ar acorda, aparent, drepturi comunităţii româneşti, închid şcolile cu predare în limba română.

"S-a frânt coloana vertebrală a românilor de acolo. În presă se duce o campanie puternică împotriva românilor care vor să-şi păstreze limba maternă. În 20 de ani de regim nou ucrainean democratic am pierdut 20 de şcoli. La începutul perioadei sovietice erau 120 de şcoli, la sfârşit erau 90 şi acum mai sunt 70", a declarat Tărâţeanu.

De asemenea, Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei "Basarabia" a Românilor din regiunea Odessa, a solicitat autorităţilor române să redeschidă dialogul cu românii din sudul Basarabiei.

"Rugăm autorităţile din Ţara Mamă să redeschidă dialogul cu românii din sudul Basarabiei. Este nevoie de un centru cultural la Ismail, care să ajute la prezervarea identităţii românilor de acolo", a declarat el.

Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a atras atenţia asupra procesului de asimilare, care poate fi stopat prin trei pârghii: şcoala, mass-media şi Biserica.

"Ne întoarcem cu rugămintea către statul român, îl rugăm să intervină la nivel politic, de stat, până când vor pricepe că noi am avut mai multe drepturi după jugul turcesc decât avem acum, am avut şcoală, biserică, chiar şi propriul ziar. Dacă vom ajunge la ceea ce am avut după jugul turcesc, dacă vom avea pe jumătate drepturile pe care le au maghiarii aici, în România, noi vom fi mulţumiţi", a precizat Gheorghiev.

Câteva dintre problemele identitare ale românilor din Harghita şi Covasna au fost aduse în atenţia celor prezenţi de profesorul Ion Lăcătuşu, de la Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe.

El a afirmat că există "o gravă inechitate" privind finanţarea proiectelor culturale ale românilor din Harghita şi Covasna, că populaţia majoritară din zonă manifestă "intoleranţă" faţă de aceştia, a vorbit despre retrocedările ilegale de terenuri - suprafeţele de mii de hectare, care au fost plătite de statul român, fiind restituite ilegal unor "urmaşi dubioşi", afirmând, totodată, că este nevoie de unele întâlniri la nivelul liderilor românilor şi maghiarilor din cele două judeţe.

"Prea prezentă este Budapesta aici, prea se plimbă Viktor Orban ca Vodă prin lobodă pe aici şi se discută despre viitorul acestei regiuni", a spus Lăcătuşu.

Preşedintele Traian Băsescu i-a îndemnat pe românii din afara graniţelor să fie solidari, iar asociaţiile comunităţilor de români "să nu se mai certe între ele".

"Noi ne asumăm să facem mai mult, iar dumneavoastră vă cerem un lucru simplu, solidaritatea asociaţiilor, nu contopirea, daţi dovadă că sunt funcţionale şi că îi reprezintă pe români", a spus Traian Băsecu.

De asemenea, deputatul pentru românii din Diaspora Eugen Tomac a explicat că este nevoie de timp pentru a se "repara" ce s-a distrus în sute de ani.

"Ceea ce este esenţial pentru noi este să avem conştiinţa faptului că am pornit pe un drum bun şi, dacă în urmă cu zece ani, despre românii din Valea Timocului ştiam doar câţiva oameni, preocupaţi de soarta românilor de peste hotare, astăzi relaţia statului român în această direcţie a întâmpinat evoluţii, a reuşit să pună practic relaţia pe direcţia cu românii din Timoc şi pe agenda bilaterală cu Serbia la nivel de prioritate naţională", a spus Tomac.

Prezent la dezbateri, senatorul Viorel Badea a accentuat că "fără injecţii financiare românii din afară nu vor face absolut nimic" şi a îndemnat conducerile partidelor politice "să împingă parlamentarii, cel puţin pe cei de frontieră", dincolo de graniţă măcar o dată la două luni, să viziteze comunităţile de români, iar pe şefii Guvernelor şi pe preşedintele ţării să aibă constant, în discursul politic, comunităţile româneşti de pretutindeni.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a început luni, la dezbateri participând, printre alţii, preşedintele Traian Băsescu, ministrul Apărării, Mircea Duşa, parlamentari şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

La manifestare, care se va încheia vineri, participă peste o sută de invitaţi.