Restanţele legislative ale parlamentarilor. Ce proiecte nu s-au mai materializat în legi, chiar dacă au fost cândva în prim planul scenei politice

Intenţii pentru introducerea votului electronic au existat de mai mulţi ani, însă diverse proiecte în acest sens, cele mai multe venind din partea Opoziţiei, au fost respinse de către Parlament.

Cu toate acestea, pentru a facilita votul diasporei, Legislativul a luat măsura votului prin corespondenţă şi prelungirea intervalului pentru votul românilor din străinătate timp de trei zile, la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

Liderul PMP Eugen Tomac a anunţat, în luna septembrie a anului trecut, dorinţa lansării unei iniţiative publice privind organizarea unui referendum pe tema introducerii votului electronic la toate tipurile de alegeri.

Anunţul făcut de Tomac pe 25 septembrie 2018 şi a venit la cinci zile după ce liberalii spuneau că vor depune la Parlament un proiect de lege pentru extinderea votului prin corespondenţă şi introducerea votului electronic. În cazul în care iniţiativa PNL ar fi fost respinsă, ceea ce s-a întâmplat în luna martie a acestui an, PMP a strâns semnături în vederea convocării unui referendum pe acest subiect, dar iniţiativa nu s-a materializat.

Tot în martie, USR a depus un proiect de lege pentru introducerea votului electronic la distanţă pentru cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în ţară sau străinătate, procedura de vot urmând să fie folosită pentru europarlamentare, locale, prezidenţiale precum şi referendumurile naţionale sau locale. Iniţiativa USR este încă în procedură parlamentară.

La începutul lunii iunie, senatorul PSD Şerban Nicolae a depus la Senat, în procedură de urgenţă, un proiect legislativ care prevede înfiinţarea de secţii noi de votare şi instituirea de liste electorale permanente în diaspora, pentru evitatea aglomerării la secţiile de vot. În schimb, social-democratul susţine, în expunerea de motive a iniţiativei, că votul prin corespondenţă şi votul electronic ridică numeroase probleme legate costuri mari, organizatorice şi vulnerabilitate în faţa tentativelor de fraudă.

Proiectul lui Şerban Nicolae a primit avizul Consiliului legislativ, însă nu a intrat, până în prezent, pe traseul parlamentar.

Votul la prezidenţiale în diaspora, extins la trei zile

Deşi nu a fost introdus până la acest moment votul electronic, la începutul lunii iulie, Parlamentul a adoptat proiectul de lege prin care votul în diaspora la alegerile prezidenţiale a fost extins la trei zile. Astfel, la alegerile prezidenţiale din toamnă, românii din străinătate vor vota, la primul tur, în zilele de 8, 9 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur pe 22, 23 şi 24 noiembrie.

O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că, până vineri, un număr de 8.890 de români de peste hotare s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, la numai 20 de zile de când a fost lansat site-ul www.votstrainatate.ro. Preşedintele AEP Constantin Buică a amintit, în comunicatul de presă al instituţiei, că românii care au domiciliul sau reşedinta în străinătate că mai au la dispoziţie 26 de zile pentru a se înregistra pe portalul mai sus menţionat.

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi trenează de doi ani

PNL a solicitat, în urmă cu trei ani, Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş să emită o ordonanţă de urgenţă pentru revenire la alegerea primarului în două tururi, însă fostul premier nu a dat curs cererii. Prin urmare, din martie 2017, liberalii au depus, la Senat, un proiect de lege în acest sens, susţinând că „scrutinul într-un singur tur cu votul majorităţii celor prezenţi la urne este «o soluţie total greşită» şi nu oferă legitimitate «gospodarului comunităţii»”.

La al doilea tur de scrutin, care ar avea loc la două săptămâni de la primul, trebuiau să participe numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, potrivit iniţiativei legislative a PNL.

Totuşi, în octombrie 2017 proiectul de lege al PNL a fost respins de comisiile de specialitate ale Senatului. Senatorii PSD şi UDMR au votat împotriva proiectului, în timp ce ALDE a susţinut iniţiativa liberalilor.

În aprilie 2018, Traian Băsescu, la acea vreme lider al PMP, a anunţat demararea unei campanii de strângere de semnături pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi, el afirmând că „alegerile într-un singur tur nu dau aproape nicio şansă partidelor mici, ceea ce reprezintă un deficit de democraţie”.

Şi USR, în colaborare cu mai multe ONG-uri, a avut o iniţiativă legislativă cetăţenească care îşi propunea alegerea primarilor în două tururi de scrutin, însă pe 21 mai a.c., Curtea Constituţională a respins demersul, motivând că nu a fost întrunit numărul de semnături din fiecare judeţ.

Pe de altă parte, premierul Viorica Dăncilă spunea, în luna iunie, că revenirea la alegera primarilor în două tururi este imposibilă deoarece nu se poate schimba legislaţia cu un an înaintea alegerilor locale.

Partenerul de coaliţie al PSD, respectiv liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu spunea, în martie, că alegerea primarilor în două tururi de scrutin este un sistem mai democratic şi că este necesară o discuţie mai amplă pentru modificarea legislaţiei în acest sens, la care să participe toate partidele parlamentare.

Anul viitor vor avea loc alegeri locale şi parlamentare.

Lobby-ul, o activitate nereglementată încă de parlamentari

După controversatul proiect PSD privind legea lobby-ului, retrimis la comisii în 2013, cinci ani mai târziu, în luna septembrie, 29 de senatori şi deputaţi ALDE au depus un proiect de lege privind transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor.

Iniţiativa legislativă a lui Călin Popescu Tăriceanu şi ALDE a fost adoptată, tacit, de Senat, luna martie a acestui an, însă nu a primit până acum votul Camerei Deputaţilor, for decizional pe proiect, cu toate că proiectul a fost înregistrat în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege al ALDE urmăreşte transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor, pornind de la asumarea concepţiei potrivit căreia, „în societăţile democratice, existenţa grupurilor de interese este firească şi, în anumite condiţii, legitimă. Grupurile de interese formează un mecanism de reprezentare a intereselor cetăţenilor şi, prin activitatea lor, constituie o modalitate de a verifica măsura în care politicile publice satisfac nevoile sociale ale cetăţenilor”, potrivit expunerii de motive a propunerii.

Conform iniţiativei de lege, reprezentanţii publici (demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual) nu pot desfăşura activitatea de lobbyist. Totodată, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societăţile comerciale „se aplică întocmai şi în relaţia cu societăţile de lobby şi cu societăţile care angajează lobby-işti interni”.

Amenzi de până la 100.000 lei pentru încheierea unor contracte cu statul, în activitatea de lobby

„Este nulă orice clauză dintr-un contract de lobby prin care se prevede onorariu de succes în măsura în care activitatea de lobby urmăreşte încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială”, arată proiectul legislativ al ALDE.

Încălcarea acestei prevederi de către un client al unei activităţi de lobby, respectiv de către o societate de lobby sau de o societate care angajează lobişti interni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 50.000 lei. În cazul săvărâşirii repetate a faptei, amenda este de 100.000 lei. Constatarea şi sancţionarea contravenţiei în acest caz se efectuează de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Iniţiativa legislativă mai prevede că lobbyist-ul trebuie să-şi prezinte misiunea la primul contact cu un reprezentant public, precum şi identitatea şi preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociaţiei de interese.

De asemenea, iniţiativa prevede înfiinţarea Registrului de lobby şi de reprezentare a intereselor, administrat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Organizarea și funcționarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Societățile de lobby și societățile care angajează lobbyiști, precum şi lobbyiștii și lobbyiștii interni, pot exercita activități de lobby numai de la data înregistrării în Registru.