RETROSPECTIVĂ | Motivele care au dus la ruperea coaliţiei de guvernare PSD-ALDE

Fisurile din alianţa de guvernare PSD - ALDE au început să se vadă încă din vara anului trecut, când existau viziuni diferite asupra unor politici, în special asupra subiectului amnistiei şi graţierii. Pe atunci, ALDE dădea semne că nu vrea să-şi asume o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern pentru amnistie şi graţiere, subiectul fiind unul controversat.

La mijlocul lunii iulie 2018, purtătorul de cuvânt al ALDE Varujan Vosganian declara că formaţiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu este promotorul unei ordonanţe.

În acea perioadă, ministru al Justiţiei era Tudorel Toader, care deşi nu era înscris în niciun partid, fusese nominalizat în mandatul Cabinetului Dăncilă cu sprijinul ALDE.

Ministrul de atunci al Justiţiei, Tudorel Toader spunea, la sfârşitul lunii iulie 2018 că la Minister nu există un proiect privind amnistia sau graţierea. El sublinia că Parlamentul putea fi „generos” în an centenar.

„În istorie au fost multe acte de clemenţă referitoare la amnistie, eventual la graţiere. De fiecare dată, emitentul a prevăzut condiţiile, dar şi excepţiile – nu e normal să graţiezi, anmistiezi faptele grave împotriva persoanei. Suntem în an Centenar. Legiuitorul ar putea fi generos. Există în Parlament de anul trecut un proiect privind amnistia şi graţierea. E vorba de o voinţă politică, o politică penală pe care legiuitorul are deplină libertate să o promoveze. Vom vedea dacă aceasta e calea de urmat. La Ministerul Justiţiei nu există nici în discuţie, nici în elaborare sau avizare un proiect de act normativ – lege sau OUG – de amnistie sau graţiere”, explica Tudorel Toader.

Fostul lider al PSD Liviu Dragnea afirma că, pentru el personal şi pentru formaţiunea pe care o conducea, ideea unei amnistii nu era o „iluzie juridică” şi preciza că este necesară o soluţie să se repare „nenorocirile cauzate de implicarea serviciilor şi procurorilor în instanţe”.

„Dacă premierului, ministrului Justiţiei li s-a cerut să se găsească soluţii pentru efectele acestor protocoale să fie şterse, nu trebuie să o mai lungească mult”, avertiza Dragnea.

Călin Popescu Tăriceanu, atunci preşedinte al Senatului, confirma existenţa unui proiect care viza amnistia la nivelul Parlamentului, însă spunea nu sunt discuţii în acest sens în coaliţia de guvernare.

„Am spus că nu trebuie să fie un subiect tabu. Având în vedere gravele excese la nivelul DNA, din trecut, prin care procedurile judiciare au fost grav prejudiciate, având în vedere că anchetele s-au făcut pe baza protocoalelor secrete ilegale, sigur se impune o măsură mai degrabă reparatorie, pentru că nu avem posibilitatea să ştim care sunt procesele în care au fost condamnaţi vinovaţi sau nevinovaţi. De aceea s-a vorbit despre amnistie şi graţiere. Nu am hotărât acest lucru. Din acest punct de vedere cel mai în măsură ar fi ministrul Justiţiei să propună o soluţie”, explica Tăriceanu.

Reprezentanţii ALDE dezminţeau, pe internet, informaţiile din spaţiul public potrivit cărora ar fi fost tensiuni în coaliţie. Ei le catalogau drept „manipulări” şi „intoxicări ale opiniei publice”.

În acelaşi timp, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu critica legea care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, cunoscută şi sub denumirea de Legea offshore, care a fost susţinută de Liviu Dragnea.

Păreri diferite şi între Tăriceanu şi Dăncilă

La un an de zile, deşi conducerea PSD fusese preluată de Viorica Dăncilă, cei doi lideri ai coaliţiei nu se puteau înţelege în privinţa politicilor guvernamentale. Acest lucru a devenit vizibil mai ales când PSD şi ALDE îşi anunţaseră candidaturile separate pentru alegerile prezidenţiale.

După anunţarea rectificării bugetare din iulie, Călin Popescu Tăriceanu spunea că este nemulţumit de faptul că nu a fost consultat cu privire la proiect.

„Se discută rectificarea bugetară. Era normal să primesc o variantă, să fac o analiză şi să venim cu comentarii sau propuneri. Am văzut doar o lungă list de amputări bugetare. Nu ştiu care este logica care stă la baza rectificării bugeetare”, a subliniat Tăriceanu, pe 24 iulie.

În lipsa unei consultări cu Viorica Dăncilă, ALDE a anunţat că nu va vota proiectul privind rectificarea bugetară. De asemenea, preşedintele formaţiunii era nemulţumit de fondurile insuficiente pentru investiţii şi de tăierile bugetare de la unele ministere considerate de bază pentru dezvoltarea României: Transporturi, Educaţie şi Sănătate.

Vicepreşedintele ALDE Varujan Vosganian lansa un avertisment „foarte serios” privind ignorarea cererilor referitoare la politicile fiscale.

„Mai este unul legat şi de amnistia fiscală. Acolo, noi am solicitat ca alături de facilităţile acordate datornicilor, care ar putea să aducă fonduri suplimentare la buget şi să susţină anumite companii în dificultate am solicitat facilităţi şi pentru cei care-şi respectă obligaţiile. Noi nu putem să dăm sentimentul că suntem mai îngăduitori cu rău-platnicii decât cu bun-platnicii. Şi această variantă a fost ignorată”, declara Vosganian.

În schimb, fostul ministru al Finanţelor Eugen Teodorovici infirma că urmau să fie tăiate fonduri la rectificare.

Ulterior, ALDE a transmis că rectificarea bugetară adoptată de Guvern este nerealistă, iar rezultatul exerciţiului bugetar arată „incapacitatea administrativă de a pune în aplicare marile proiecte de investiţii stabilite”.

ALDE a cerut o „reformă a instituţiilor statului, un nou program de guvernare, precum şi o echipă guvernamentală restructurată care să aibă ca principal atu competenţa”.

Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis un ultimatum Vioricăi Dăncilă „să pregătească şi să prezinte un set de măsuri care să răspundă acestor deziderate”.

În schimb, fostul premier nu a acceptat ultimatulul. Din contră, Dăncilă a anunţat că ia în calcul „o remaniere a miniştrilor care nu au performat şi ajustarea programului de guvernare”.

PSD-ALDE merg separat la europarlamentare şi prezidenţiale

Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că nu susţine ideea unor candidaţi pe listă comună de la cele două partide care formează coaliţia. El motiva, în februarie, că ALDE vrea să reprezinte ideile liberale ale formaţiunii.

Prin urmare, partidul condus de Tăriceanu a mers cu o listă proprie de candidaţi.

„Noi suntem un partid mai mic. Putem să avansăm şi mai repede şi am hotărât să începem campania cât mai devreme”, a explicat Tăriceanu.

După ce au obţinut doar 4% din voturile exprimate, sub pragul electoral de 5% necesar intrării în Parlamentul European, iar Liviu Dragnea fusese condamnat definitiv la pedeapsa cu închisoarea, unii lideri din ALDE deja luau în calcul ieşirea partidului de la guvernare.

Discuţiile din alianţă în privinţa candidatului comun la prezidenţiale au apărut încă din mai 2018, când Tăriceanu susţinea că pentru a avea o şansă la alegeri, coaliţia ar trebui să aibă un candidat comun.

Deja în luna iulie a acestui an, Călin Popescu Tăriceanu declara că are respect pentru partenerii de guvernare, însă spunea că dincolo de orgolii ar trebui ca alianţa PSD-ALDE să aibă realism şi pragmatism politic.

Acesta mai spunea că, în cazul în care nu ajunge la un acord cu PSD pentru prezidenţiale, atunci ALDE va căuta o altă formulă de alianţă care să includă Pro România.

Tăriceanu mai avertiza că în lipsa unei înţelegeri cu privire la un candidat unic PSD-ALDE la alegerile prezidenţiale, coaliţia va avea de suferit.

„Convingerea mea este că dacă vom merge cu mai mulţi candidaţi, atunci riscurile legate de a nu ajunge în turul doi sunt foarte mari şi candidaturile separate, dacă le vom hotărî aşa pot să aducă în campanie o anumită stare de tensiune. Nu cred că va ieşi mai întărită coaliţia din alegerile prezidenţiale”, a completat Tăriceanu.

De cealaltă parte, Viorica Dăncilă anunţase că opţiunea ei era să meargă în spatele altui candidat.

„Am considerat că voi merge cu un candidat, iar eu ca prim-ministru şi preşedinte PSD îl voi sprijini. Dar nu vreau să creadă că sunt un om laş. Dacă partidul îmi va cere acest lucru şi va crede că este singura soluţie, voi accepta ceea ce spune partidul. Dar în acest moment, eu cred că este bine să avem un candidat şi eu să sprijin acel candidat”, a punctat Dăncilă.

Social-democraţii deja sondau mai mulţi potenţiali candidaţi la prezidenţiale. Printre aceştia se numărau Eugen Teodorovici, Mihai Fifor, Liviu Pleşoianu, Şerban Nicolae.

În schimb, Tăriceanu spunea că sondajele interne arată că 90% din cei care votaul cu PSD şi-au arătat susţinerea pentru candidatura sa la alegerile din iarnă pentru un mandat la Cotroceni.

La nivel local apăreau scântei. În ciuda protocoalelor încheiate la Bucureşti, liderii PSD şi ALDE nu puteau colabora la Alba.

„Pe domnul Dîrzu eu îl cataloghez ca un Dragnea al politicii judeţului Alba, poate un pic mai viclean”, spunea preşedintele ALDE Alba, Ioan Lazăr, despre şeful social-democraţilor din judeţ. Lazăr îl acuza pe Ioan Dârzu că, din cauza lui, în Alba nu funcţiona Coaliţia.

Nu era pentru prima dată când liderul ALDE Alba îşi declara public nemulţumirea faţă de modul în care funcţiona coaliţia la nivel local. Înainte de alegerile europarlamentare, acesta a spus că social-democraţii au uitat încă de la început că sunt la guvernare cu ALDE şi îşi amintesc că sunt colegi doar când au nevoie de voturi.

Dăncilă validată candidat la prezidenţiale. Tăriceanu susţine că nu e un motiv pentru ruperea coaliţiei

Ca urmare a deciziei Comitetului Executiv (CEx) al PSD privind candidatura Vioricăi Dăncilă la prezidenţiale, Tăriceanu spunea, pe 24 iulie, că o candidatură separată din partea ALDE nu însemna că se rupe coaliţia de guvernare.

„Vom continua să rămânem parteneri corecţi. Candidatura separată nu înseamnă o rupere a coaliţiei de guvernare. Voi face o campanie corectă, voi acorda respect doamnei Dăncilă, aşa cum acord respect şi celorlalţi contracandidaţi, dar asta nu înseamnă că nu voi vorbi despre lipsurile, defectele contracandidaţilor mei”, explica Tăriceanu.

Cu toate acestea, liderul ALDE preciza că este o dezamăgire decizia PSD de a avea candidat propriu. Tăriceanu spunea că PSD îşi propunea să ajungă în turul doi, însă nu să şi câştige un mandat la Cotroceni. El adăuga că va candida la rândul său la prezidenţiale, din partea ALDE.

Ulterior, Tăriceanu avea să transmită mesaje mai tranşante şi să precizeze că ALDE nu e legat „ombilical” de guvernare. El mai ameninţa că dacă PSD nu împarte responsabilităţile şi ia decizii singur, atunci ALDE urma să renunţe la actul guvernării.

În acelaşi timp, vicepreşedintele ALDE, Varujan Vosganian, declara că pierderea alegerilor prezidenţiale de către Viorica Dăncilă ar arăta un "blat” cu Klaus Iohannis, candidatul PNL la prezidenţiale.

Tăriceanu vrea să aducă Pro România la guvernare. PSD refuză

În ziua în care cele PSD şi ALDE şi-au anunţat candidaturile separate la prezidenţiale, Călin Popescu Tăriceanu prezenta ca fiind oportună includerea în Guvern a Pro România.

Primarul general al Capitalei Gabriela Firea spunea că este deschisă la o astfel de idee. Ea susţinea că o soluţie pentru candidatura la prezidenţiale era crearea unei alianţe electorale PSD - ALDE - Pro România în vederea desemnării unui candidat comun, cel mai bine plasat în sondaje.

Liderii celor trei partide au avut o întrevedere ca să discute despre coaliţia de guvernare şi formula cu care să meargă mai departe.

Însă din tabăra social-democraţilor, numărul doi în PSD Eugen Teodorovici nu accepta negocierile „pe sub masă, făcute fără ştiinţa şi în ciuda partidului” şi „predarea PSD ca ostatic”.

El transmitea că PSD este un partid prea important pentru a fi şantajat, indiferent de cine sunt cei care încearcă şantajul, făcând referire la condiţiile ALDE pentru a rămâne la guvernare.

Astfel, la finalul unui CEx al PSD, Viorica Dăncilă anunţa continuarea alianţei de guvernare cu ALDE şi de asemenea faptul că nu este „oportună” cooptarea Pro România la guvernare.

Ultimele reproşuri

Replicile dintre liderii politici arătau proporţia fisurii între cele două partide de la guvernare. Călin Popescu Tăriceanu afirmat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că Guvernul funcţiona din inerţie şi că nu voia să facă parte dintr-un Executiv „impotent”.

Totodată, Andrei Gerea sublinia că PSD dă dovadă de un dublu limbaj în privinţa coaliţiei de guvernare. El transmitea, în a doua jumătate a lunii august, că nu era prima oară când PSD încerca să scoată ALDE de la guvernare, purtând negocieri în trecut cu alte partide.

Pe 21 august, a avut loc o întâlnire la Vila Lac între lideri ai coaliţiei de guvernare, la care cei doi au discutat mai bine de două ore, însă nu au ajuns la o înţelegere privind restructurarea Guvernului.

Cinci zile mai târziu, liderul ALDE avea să anunţe decizia partidului de a rupe alianţa cu PSD şi de a ieşi de la guvernare.

„Coaliţia a funcţionat defectuos. Am încercat să credităm această guvernare pentru că am considerat că e nevoie de o anumită stabilitate politică şi nu am obiceiul să fac opoziţie în cadrul Guvernului. De aceea am considerat să ne despărţim. Noi vom trece în opoziţie. Am renunţat la candidatura la prezidenţiale, pentru a nu se mai spune că intenţia de a părăsi coaliţia”, a motivat Călin Popescu Tăriceanu.

ALDE a decis atunci şi formarea unei alianţe electorale cu Pro România în vederea susţinerii, în postura de candidat independent, a lui Mircea Diaconu la prezidenţiale.

Preşedintele ALDE mai spunea că partidul va acţiona ca un partid de opoziţie şi va vota moţiunea de cenzură al PNL la adresa Guvernului Dăncilă.

În plenul reunit din 10 octombrie al Parlamentului, moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Dăncilă a fost adoptată cu 238 de voturi „pentru”, cu cinci peste cele necesare reuşitei demersului. Voturile pentru moţiune au venit şi din partea ALDE. Au fost şi trei parlamentari ai PSD care au votat în favoarea demersului Opoziţiei de a demite Guvernul.