Robert Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului: „Modificăm Legile Justiţiei pentru că vrem să fim cu „rule of law”, vrem să spunem „enough” cu MCV”

„Sunt singurul din Parlament care cunosc din interior cele trei puteri ale statului. Am făcut cele mai multe investiţii în Justiţie. Nu se mai discută despre ce se întâmplă în penitenciare. De SIPA nu mai ştiu nimic, n-a fost reînviată. Cele mai multe modificări sunt la Legea Educaţiei şi la Legea privind circulaţia pe drumurile publice. Este un angajament în programul de guvernare de a închide acest capitol. În 2018 a fost cea mai largă dezbatere pe legile Justiţiei. Coaliţia s-a angajat să închidă MCV. MCV este parte a angajamentului pe care România şi l-a luat faţă de Bruxelles. Decizia pe Schengen se ia în noiembrie – decembrie 2022. Este o altă discuţie cum România îşi ia în general angajamentele (...)

N-a scos nimeni din lege această interdicţie de colaborare cu serviciile secrete. Interdicţia se referă la membrii CSM. Interdicţia ar trebui să se regăsească în legea privind SRI. Dispoziţiile acestea sunt convins că se vor regăsi în legile Securităţii. Interdicţia nu ar trebui să se regăsească în legea privind judecătorii şi procurorii. Nu este decizia PSD, este un proiect asumat de coaliţie”, a declarat vicepreşedintele Senatului, Robert Cazanciuc, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Liderul PSD susţine că în noile Legi ale Justiţiei nu există un ordin de precădere al respectării deciziilor CJUE, CEDO, CCR şi ÎCCJ pentru magistraţi, dar în acelaşi timp este de părere că preşedintele României nu poate fi responsabilizat şi obligat să-şi justifice refuzul în cazul numirilor la şefia marilor parchete:

„Proiectul de lege este un organism viu, vor fi modificări destule şi la Senat. Nu există o ordine de precădere în respectarea deciziilor. Nu se va întâmpla prea curând ca deciziile CCR să se bată cap în cap cu deciziile CJUE. Proiectul de lege a venit în Camera Deputaţilor fără obligaţia respectării deciziilor CCR. Deciziile CCR nu devin facultative, sunt în continuare obligatorii pentru judecători, indiferent de text. (...) Procedura de numire va fi publică, intervievarea candidaţilor. Noi nu putem pune în lege conduita Preşedintelui României. Dacă 6 milioane de români au ales un Preşedinte înseamnă că au avut încredere în el. Nu trebuie să fie totul în lege, unele lucruri ţin şi de înţelegerea funcţiei prezidenţiale. Nu este firesc să se rezolve în interiorul CSM disputele şi să se trimită la Parlament o opinie unitară?”.

Robert Cazanciuc este de părere că nu este neapărat obligatoriu un nou aviz al Comisiei de la Veneţia pe noile proiecte legislative, având în vedere că responsabilii Comisiei Europene cunosc deja modificările făcute iar Comisia de la Veneţia este consultată de aproape 2 ani pe aceste proiecte de lege:

„Tocmai au fost eliminaţi şeful ÎCCJ şi Procurorul General ca titulari ai acţiunilor disciplinare.Toată lumea este de acord să fie responsabilizaţi judecătorii pe redactarea deciziilor. (...) Poate evaluarea Comisiei de la Veneţia va fi una pozitivă. O ţară nu poate să stea în loc: Comisia de la Veneţia se întâlneşte o dată la 6 luni, textele le vede de 2 ani. Recomandările comisiei de la Veneţia pentru procurori se regăsesc în lege. Vrem să fim cu „rule of law”, vrem să spunem „enough” cu MCV”.

Vicepreşedinte al Senatului şi lider al PSD, Robert Cazanciuc crede că în viitor coaliţia ar putea modifica şi Codurile Penale pentru a pune în acord prevederile cu deciziile CCR: „Sunt multe decizii ale CCR care pot duce la modificările Codurilor. Sunt 3 categorii de modificări în legile Justiţiei. Recrutarea judecătorilor în România are cea mai mică durată. Nicăieri în Europa un judecător nu poate lua decizii definitive la 3 ani după terminarea facultăţii. În lege se revine la completele colegiale pentru tinerii judecători ca să aibă de la cine să înveţe”.

În ceea ce priveşte noile Legi ale Securităţii Naţionale, Robert Cazanciuc spune că adoptarea acestora nu este o prioritate în programul de guvernare al actualei coaliţii:

„N-avem nici legi şi nici proiecte de legi ale Securităţii Naţionale. Nu ştiu să avem Legile Securităţii Naţionale ca prioritate în programul de guvernare al coaliţiei. Nu ştiu să se fi angajat Guvernul la vreun calendar pe legile Securităţii. Nu cred că veţi avea o asemenea surpriză în acest an. După 30 de ani, nu cred că este nefiresc să discutăm despre modificarea legilor Securităţii, cu războiul la frontieră. Guvernul trebuie să elaboreze proiectele de legi ale Securităţii. Guvernul se consultă cu cei chemaţi să apere diverse valori şi cu cei care apără ţara de diverse pericole. (...) Putea să fie declaraţia unui lider din perioada interbelică. Nu este nefiresc să existe un dialog între politic şi servicii. Au fost discuţii despre influenţa pe care au avut-o serviciile asupra unor politicieni. Dacă vrei să iei decizii, trebuie să te informezi. (...) Serviciile trebuie să aibă rolul lor foarte bine stabilit într-un cadru legal. Atunci când Guvernul va veni cu un pachet de legi pe Securitatea Naţională el trebuie să fie foarte bine dezbătut în Parlament. Fiecare cuvinţel, fiecare virgulă din Legile Securităţii Naţionale trebuie întoarsă pe toate feţele în Parlament ca toată lumea se înţeleagă foarte clar acelaşi lucru, ca fiecare să-şi ştie până unde i se întinde competenţa, obligaţiile, şi de unde începe răspunderea. Pentru că altfel, dacă lucrurile nu sunt clare, mai devreme sau mai târziu cineva o să greşească. Orice reglementare care nu este clară duce până la urmă la greşeli (...). Nu m-am uitat absolut deloc pe draft-urile apărute pe Legile Securităţii Naţionale”.

Despre scandalul plagiatelor din Guvernul României, Robert Cazanciuc a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News că nu crede că miniştrii care se dovedesc plagiatori mai trebuie să rămână în Executiv:

„Mi-e greu să spun dacă plagiatul este o formă de furt, în sensul de infracţiune. Plagiatul înseamnă să-ţi asumi ceva ce nu este al tău. Nu cred că vreun ministru dovedit că a plagiat a mai rămas în Guvern. Un om responsabil nu poate rămâne într-o funcţie publică dacă a plagiat. Justiţia lucrează în ritmul ei în cazul Nicolae Ciucă. Chestia cu coperta îmi sună a roman poliţist, nu cred foarte tare în ea. Eu nu ştiu cum funcţionează „metoda coperta”, poate cineva curajos ne lămureşte. Vreau să-i strâng mâna unui avertizor de integritate, nu ştiu niciunul”.