Robert Turcescu despre bunicul său închis la Aiud: Cei care l-au ucis erau tot nişte "rotiţe" într-un mecanism al opresiunii

”Da, în lumea în care trăim azi unii le ştiu pe toate. Ştiu ei, din cărţi, din documente, din auzite, cum a fost la Gherla, la Piteşti, la Aiud. Am zis Aiud? Bunicul meu, Gheorghe Turcescu, a fost acolo, zece ani de temniţă grea pentru "crimă" de a fi prelungit prin acţiunile lui războiul împotriva marii Uniuni Sovietice! Un procuror l-a anchetat, un judecător l-a condamnat. Da, ştiu, era în anii '50, nu prin anii '80, dar tot despre destine frânte vorbim. Cei care l-au ucis pe bunicul meu erau şi în anii '50 tot nişte "rotiţe" într-un mecanism al opresiunii. Aidoma cu alte rotiţe, din anii '60, din anii '70, din anii '80... Am tot dreptul să strig împotriva acelor nemernici, procurori sau judecători din anii dictaturii, care au contribuit la uciderea unor oameni sau a unor destine”, a scris pe Facebook Robert Turcescu.

El a precizat că nu vorbeşte din auzite, ci în numele şi pentru memoria bunicului său, despre care nu a scris însă unde a murit, în închisoare sau după detenţie.

”Nemernicilor”, a scris în încheiere Turcescu.

Postarea deputatului PMP vine în contextul în care Lumea Justiţiei a publicat documente care ar arăta cum un procuror din judeţul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist, acest lucru întâmplându-se în mijlocul anilor '80. Potrivit sursei citate, numele procurorului din acest caz este identic cu cel al actualului procuror general al Romaniei, iar cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din judeţul Alba, judeţ din care provine şi actualul procuror general. Jurnaliştii de la Lumea Justiţiei precizează că nu ştiu dacă procurorul din această cauză este unul şi acelaşi cu actualul procuror general, Augustin Lazăr.

Iniţial, procurorul general Augustin Lazăr a catalogat drept grosolănii declaraţiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar. Lazăr nu exclude totuşi ca printre dosare să se fi aflat şi cel al disidentului Filip, dar susţine că totul era calculat matematic.

Lazăr a revenit vineri, după ce a fost acuzat de un al doilea fost deţinut, spunând că preşedintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiţionate era procurorul delegat al procuraturii judeţene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul şi că participarea sa, ca procuror, în aceste comisii ”era o obligaţie de serviciu, instituită prin lege”, fără ca această atribuţie de serviciu să atragă şi calitatea de lucrător al Securităţii.

El aminteşte că aprecierea comisiei de liberare se fundamentează, ”în trecut, ca şi în prezent, pe existenţa sau inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privinţa vocaţiei era şi este suspus examinării instanţei.”