„Nu este încă nominalizată nicio ţară şi nu ştim dacă această decizie este una definitivă. Dar trebuie să luăm în considerare că activitatea trupelor americane şi a soldaţilor americani şi staţionarea lor pe teritoriul ţării noastre se face în context NATO, sub umbrelă NATO, astfel încât o repoziţionare a efectivelor militare a oricărui stat care contribuie aici va trebui compensat într-un fel sau altul prin structurile de comandament NATO. NATO are o proiecţie în ceea ce priveşte securizarea flancului estic al Europei, securitatea Uniunii Europene şi este foarte atent la ceea ce înseamnă ameninţarea Federatiei Ruse şi sprijinul direct pentru Ucraina. De orice modificare de dispozitiv militar sau de resursă militară în acest fel se va face în mod sigur cu preluarea altor atribuţii de către alţii aliaţi”, spune Bogdan Rodeanu.
Oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului Apărării iau în considerare o propunere de retragere a până la 10.000 de soldaţi din Europa de Est, inclusiv din România, stârnind îngrijorare pe ambele continente cu privire la faptul că aceasta l-ar încuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin.
NBCNews citează în articolul de marţi şase oficiali americani şi europeni care au fost informaţi cu privire la acest subiect. Cei avuţi în vedere fac parte din cele 20.000 de persoane pe care administraţia Biden le-a desfăşurat în 2022 pentru a consolida apărarea ţărilor care se învecinează cu Ucraina după invazia rusă. Cifrele sunt încă în discuţie, dar propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forţele trimise de Biden.
Discuţiile interne privind reducerea numărului de trupe americane în România şi Polonia au loc într-un moment în care preşedintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Putin să accepte o încetare a focului.