România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie

Diferendul se referă la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948.

Acest demers al României de a interveni în procesul menţionat are loc la solicitarea expresă a părţii ucrainene, transmisă de ministrul afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba omologului român Bogdan Aurescu cu ocazia vizitei pe care ministrul ucrainean a efectuat-o la Bucureşti, la 22 aprilie 2022.

În contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară şi va colabora strâns cu reprezentanţii Ucrainei implicaţi în procedurile din faţa CIJ.

Decizia autorităţilor române a fost comunicată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu colegilor europeni şi omologului ucrainean, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene, care s-a desfăşurat la Bruxelles, la 16 mai 2022, ca expresie a susţinerii constante şi principiale a autorităţilor de la Bucureşti pentru cauza Ucrainei.

România sprijină Ucraina

Decizia României reflectă, o dată în plus, poziţia constantă a ţării noastre în favoarea valorificării instrumentelor şi instituţiilor de drept internaţional în sprijinul menţinerii şi restabilirii păcii şi securităţii internaţionale, precum şi încrederea necondiţionată în rolul fundamental al CIJ ca promotor al justiţiei internaţionale.

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de iniţiere a procedurilor contra Federaţiei Ruse la CIJ, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia din 1948 privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

Ucraina a reclamat faptul că Federaţia Rusă a invocat, în mod fals, comiterea unor acte de genocid în regiunile Luhansk şi Donetsk, pentru a justifica recunoaşterea aşa-numitelor R.P. Donetsk şi R.P. Luhansk, precum şi pentru a desfăşura o operaţiune militară specială împotriva Ucrainei. În baza acestor acuzaţii false, Federaţia Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave şi pe scară largă ale drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar.

Printr-un Ordin din data de 16 martie 2022, Curtea a indicat măsuri provizorii/conservatorii, prin care a stabilit în sarcina Federaţiei Ruse obligaţia de a suspenda imediat operaţiunile militare începute la 24 februarie 2022, pe teritoriul Ucrainei, precum şi de a se asigura că unităţi militare sau neregulate pe care Federaţia Rusă le-ar direcţiona sau sprijini, precum şi orice organizaţii sau persoane care ar fi supuse controlului sau conducerii sale, nu fac niciun demers de continuare a operaţiunilor militare. De asemenea, Ordinul prevede că ambele părţi se vor abţine de la orice acţiune care ar putea agrava sau extinde disputa supusă Curţii sau care ar face mai dificilă soluţionarea acesteia.

Printr-un Ordin din data de 23 martie 2022, CIJ a indicat 23 septembrie 2022 ca termen pentru depunerea Memoriului Ucrainei, respectiv 23 martie 2023 ca dată limită pentru depunerea Contra-memoriului Federaţiei Ruse.

Conform regulilor prevăzute în Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă o cauză pare să implice interpretarea unei convenţii multilaterale la care alte state decât cele implicate în dispută sunt părţi, Grefierul trebuie să notifice aceste state, iar orice stat notificat are dreptul să intervină în proceduri.

România (precum şi celelalte state părţi la Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid) a primit din partea Grefei CIJ o notificare privind faptul că procedurile iniţiate de Ucraina par a ridica probleme de interpretare a acestei Convenţii, statele părţi respective putându-se prevala de posibilitatea de a interveni în speţă.

Declaraţia de intervenţie, care poate fi formulată înainte de data fixată pentru deschiderea procedurilor orale privind disputa în cauză, implică anumite proceduri suplimentare din partea statului intervenient.