România în 2025 - cinci scenarii, cinci partide. Rămâne coaliţia? Ce s-ar întâmpla dacă AUR ar ajunge la guvernare?

1. Primul scenariu: guvern de coaliţie PSD-PNL-UDMR

În acest scenariu, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) formează o coaliţie pro-europeană social-liberală după alegerile parlamentare din 2024, în care obţin împreună peste 50% din voturi.

Cei doi parteneri majori de guvernare îşi împart portofoliile ministeriale şi funcţiile de conducere în Parlament şi în administraţia locală, în vreme ce UDMR se alege cu trei ministere. 

În acest scenariu, dacă PSD, PNL şi UDMR ar obţine majoritatea, probabil că şi potenţialul candidat Mircea Geoană, secretar adjunct al NATO, ar câştiga alegerile prezidenţiale, ca un candidat comun susţinut de cele trei partide împotriva lui George Simion sau oricare candidat de la AUR. 

Este improbabil ca după Klaus Iohannis să mai vină un alt politician liberal, precum Rareş Bogdan, Nicolae Ciucă, Florin Cîţu sau Alina Gorghiu, după ce popularitatea Partidului Naţional Liberal s-a erodat în urma dificilei guvernări din ultimii trei ani. 

Avantajele acestui scenariu sunt stabilitatea politică şi economică, continuitatea reformelor şi proiectelor europene, cooperarea cu partenerii externi şi atragerea investiţiilor străine.

De asemenea, coaliţia PSD-PNL-UDMR ar putea beneficia de fondurile alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin alte programe ale Uniunii Europene.

Dezavantajele acestui scenariu sunt tensiunile interne între cele două partide, care au viziuni diferite asupra unor teme precum justiţia, fiscalitatea, educaţia sau sănătatea.

De asemenea, coaliţia PSD-PNL-UDMR ar putea fi contestată de opoziţia formată din Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) şi Uniunea Salvaţi România (USR), probabil şi alte partide (PMP, VOLT, APP) care ar putea mobiliza electoratul nemulţumit de guvernare.

Pe de altă parte, şansele ar fi mici ca guvernul de coaliţie actual să fie format după ce PNL şi PSD şi-au încălcat reciproc termenii privind rotativa guvernamentală. 

După ce Nicolae Ciucă a fost numit premier în 2021, Marcel Ciolacu, liderul PSD, urma să fie numit premier în 2023. 

Al doilea scenariu: guvern de coaliţie PSD-AUR

În acest scenariu, Partidul Social Democrat (PSD) şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) formează o coaliţie social-conservatoare de compromis după alegerile parlamentare din 2024. 

Acest scenariu ar fi valabil numai dacă PSD şi PNL ar ajunge la neînţelegeri şi chiar la reluarea războiului politic, dar şi dacă preşedintele ales ar fi Marcel Ciolacu sau George Simion, sau oricare candidat de la PSD şi AUR. 

Astfel, PSD şi AUR ar forma o coaliţie perfectă anti-liberală, primul fiind un partid social-democrat de centru-stânga, celălalt un partid naţionalist de extrema dreaptă, ambele împărtăşind ideologia conservatoare şi populismul. 

Avantajele acestui scenariu sunt sprijinul popular pentru un discurs naţionalist şi populist, revendicarea suveranităţii naţionale şi a intereselor româneşti, combaterea corupţiei şi a elitelor politice şi economice. De asemenea,  PSD ar putea implementa măsuri sociale şi economice de centru-stânga în favoarea populaţiei sărace şi defavorizate, dar ar intra în conflict cu interesele AUR care ar susţine micile întreprinderi, elitele şi ar implementa măsuri de dreapta pentru protecţionism şi naţionalizare.  

Dezavantajele acestui scenariu sunt izolarea politică şi economică a României pe plan internaţional, deteriorarea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi cu NATO, creşterea riscului de sancţiuni şi de pierdere a fondurilor europene, instabilitatea macroeconomică şi fiscală, scăderea investiţiilor străine şi a competitivităţii economice. De asemenea, AUR ar putea fi acuzată de autoritarism, xenofobie, homofobie şi intoleranţă faţă de minorităţi. PSD ar putea rămâne un bastion pro-european, dar ar rămâne pătat din cauza reputaţiei sale de partid corupt  după epoca Dragnea. 

Cele două partide ar ajunge inevitabil la conflicte şi coaliţia s-ar putea rupe. 

Al treilea scenariu: guvern de coaliţie PNL-USR-UDMR

În acest scenariu, Partidul Naţional Liberal (PNL), Uniunea Salvaţi România (USR) şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) formează din nou o coaliţie liberal-conservatoare după alegerile parlamentare din 2024, în care obţin împreună peste 40-50% din voturi.  

Tot în acest scenariu, preşedintele ar trebui să fie un politician de la PSD, probabil Marcel Ciolacu.

Pentru a contracara PSD-ul cu 30-35%, dar şi preşedinţia deţinută de un membru PSD, cele trei partide de centru dreapta s-ar simţi determinate să se unească împotriva stângii, dar şi împotriva extremismului de dreapta reprezentat de AUR.  

Avantajele acestui scenariu sunt modernizarea politică şi instituţională a României, consolidarea statului de drept şi a democraţiei, accelerarea reformelor structurale şi a digitalizării, integrarea europeană şi euro-atlantică. Cel mai implicat ar fi USR, fiind un partid progresist, dar imaginea sa este pătată de eşecurile politice ale foştilor lideri Dan Barna şi Dacian Cioloş. 

De asemenea, coaliţia PNL-USR-UDMR ar putea valorifica fondurile alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin alte programe ale Uniunii Europene.

Dezavantajele acestui scenariu sunt fragilitatea politică şi socială a coaliţiei, care ar putea fi afectată de divergenţe interne sau de proteste populare, dificultatea implementării reformelor în condiţiile unei opoziţii puternice din partea PSD şi AUR, care ar putea exploata nemulţumirile sociale generate de măsurile impopulare sau nepopuliste.

De asemenea, coaliţia PNL-USR-UDMR ar putea fi criticată pentru lipsa de sensibilitate faţă de problemele reale ale oamenilor de rând sau pentru cedarea unor pretenţii ale minorităţii maghiare. 

Scenariul prăbuşirii guvernului de coaliţie ca în 2021 s-ar putea repeta în 2025. 

Al patrulea scenariu: guvern de uniune pro-europeană PSD-PNL-UDMR-USR  

În acest scenariu, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Uniunea Salvaţi România (USR) şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) formează un guvern de uniune naţională după alegerile parlamentare din 2024 împotriva Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) care obţine un număr semnificativ de voturi.

Acesta ar fi un scenariu extrem, în care AUR ar obţine un procentaj mare de 45-50%, dacă George Simion ar ajunge preşedinte şi dacă PSD, PNL şi UDMR n-ar avea suficientă majoritate pentru a guverna într-un guvern tripartit de coaliţie şi ar ajunge să negocieze cu USR. 

Toate cele patru partide ar fi dispuse să-şi lase deoparte disputele pentru a salva statutul de membru european al României. AUR, un partid eurosceptic, ameninţă deseori cu ieşirea din Uniunea Europeană. 

Cei patru parteneri de guvernare îşi împart portofoliile ministeriale şi funcţiile de conducere în Parlament şi în administraţia locală după negocieri îndelungate şi dure.  

Avantajele acestui scenariu sunt depăşirea diviziunilor politice tradiţionale în numele interesului naţional comun, contracararea ameninţării reprezentate de AUR pentru democraţia românească, menţinerea stabilităţii politice şi economice interne şi externe. De asemenea, guvernul de uniune naţională ar putea beneficia de fondurile alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin alte programe ale Uniunii Europene.

Dezavantajele acestui scenariu sunt lipsa unei alternative politice credibile pentru electoratul nemulţumit sau deziluzionat cu clasa politică tradiţională, creşterea popularităţii AUR ca singur partid de opoziţie vocal şi radical, dificultatea gestionării unui guvern format din patru partide cu viziuni diferite asupra unor teme precum justiţia, fiscalitatea sau autonomia locală.

De asemenea, guvernul de uniune naţionalǎ ar putea fi acuzat de lipsǎ de transparenţǎ sau de consens faţǎ de societate.

 Al cincilea scenariu: guvern AUR

În acest scenariu, Alianţǎ pentru Unirea Romȃnilor (AUR) formează un guvern conservator şi naţionalist după alegerile parlamentare din 2024, în care obţine majoritatea absolută a voturilor. AUR ar putea avea, neoficial, susţinere de 35-40% în sondaje şi ar intra la guvernare dacă celelalte partide parlamentare nu ar ajunge la înţelegere. 

În acest scenariu, AUR este singurul partid de guvernământ şi îşi numeşte toţi miniştrii şi funcţiile de conducere în Parlament şi în administraţia locală. Preşedintele României ar putea fi George Simion, liderul AUR, în prezent fiind al doilea cel mai popular politician al României după Klaus Iohannis după numărul fanilor de pe Facebook. 

Avantajele acestui scenariu sunt reprezentarea unei părţi importante a electoratului care se simte marginalizat sau ignorat de clasa politică tradiţională, afirmarea identităţii şi valorilor naţionale şi creştine, apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale, lupta împotriva corupţiei şi a abuzurilor. De asemenea, guvernul AUR ar putea implementa măsuri sociale şi economice în favoarea populaţiei sărace şi defavorizate.

Dezavantajele acestui scenariu sunt izolarea politică şi economică a României pe plan internaţional, deteriorarea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi cu NATO, creşterea riscului de sancţiuni şi de pierdere a fondurilor europene, instabilitatea macroeconomică şi fiscală, scăderea investiţiilor străine şi a competitivităţii economice.