România intră în 2019 în an electoral. Bătălia politică se va purta de două ori. Alegerile cu cea mai mare miză

Românii se vor prezenta prima oară la secţiile de vot în luna mai, pentru a-şi alege eurodeputaţii.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a evitat recent să spună care este ţinta pe care o are partidul la alegerile europarlamentare, afirmând că nu este „Mama Omida”, însă a menţionat că liderii formaţiunii vor face analize şi vor vedea care este situaţia.

Cel mai probabil, cea care a deschis lista în urmă cu cinci ani şi care deţine în prezent funcţia de comisar european, Corin Creţu, nu va mai obţine un loc eligibil pentru Parlamentul European, după ce a fost criticată în ultima perioadă de liderii partidului. Pe listă social-democraţilor s-ar putea afla însă actualul vicepreşedinte al PE Ioan Mircea Paşcu, liderul eurodeputaţilor PSD, Dan Nica, precum şi Victor Boştinaru.

În cursa internă a liberalilor s-au înscris mai multţi lideri ai partidului, dar şi doi dintre foştii preşedinţi, respectiv Crin Antonescu şi Vasile Blaga.

Preşedintele PNL, Ludovir Orban, a declarat că nu este sigur dacă fostul lider al partidului, Crin Antonescu, va fi pe o poziţie eligibilă pentru alegerile europarlamentare. El a mai spus că sunt 49 de liberali înscrişi în listă, iar fiecare ”are şansa lui”.

”Şi-a depus candidatura şi dl. Antonescu, dar aş dori să discutăm despre lista de candidaturi după ce se finalizează procedura de desemnare a candidaţilor. Până atunci, există 49 de candidaţi înscrişi în listă, despre care nu mă voi referi. Fiecare are şansa lui şi merită ca această şansă fie evaluată în mod obiectiv, în funcţie de criteriile stabilite”, a declarat la Digi24 Ludovic Orban.

Întrebat de realizator dacă există vreo candidatură ”bătută în cuie”, preşedintele PNL a răspuns negativ.

Pentru lista PNL şi-au mai depus candidaturile, printre alţii, Siegfried Mureşan, Dan Motreanu, Daniel Buda, Gheorghe Falcă şi Mircea Hava.

Lista PMP va fi deschisă, potrivit unor surse din partid, de fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, după ce fostul preşedinte Traian Băsescu a declinat propunerea partidului.

„Am 67 de ani, îi împlinesc în noiembrie. Vreau să îmi termin mandatul de senator şi cu asta să mă apuc – vă tot zic, că-mi scriu memoriile… Când să mi le scriu?! Prefer să le scriu de aici”, a afirmat la un post TV Traian Băsescu.

El a respins ideea de a candida doar pentru a ajuta partidul, ca apoi să renunţe la mandat.

„Pot să-i sprijin şi fără să fiu pe listă, dar la Bruxelles nu mă voi duce”, a adăugat Băsescu.

USR este primul partid care şi-a stabilit, la sfârşitul lunii noiembrie, lista finală a candidaţilor pentru alegerile europarlamentare din luna mai 2019, în urma unui scrutin intern.

Cristian Ghinea se află pe primul loc al candidaţilor USR la europarlamentare, în cadrul votului intern fiind ales cu 13.662 de puncte acordate de membrii formaţiunii. Pe locul doi se află Clotilde Armand, urmată de Nicolae Bogdănel Ştefănuţă.

Totuşi, liderul partidului, Dan Barna, nu a exclus o listă comună cu formaţiunea politică a fostului premier, Dacian Cioloş.

”Toate alternativele sunt în momentul de faţă de masă. Discutăm nu doar particular pentru europarlamentare, ci lucrăm şi discutăm despre constituirea unei alternative pe termen lung”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele USR, deputatul Dan Barna, întrebat dacă are negocieri cu Dacian Cioloş pentru o listă comună de candidaţi la alegerile europarlamentare din 2019.

Tot în 2019 vor avea loc şi alegerile prezidenţiale.

Primul care şi-a anunţat candidatura pentru Palatul Cotroceni a fost Klaus Iohannis, care a anunţat, pe 23 iunie, că este hotărât să candideze pentru încă un mandat de preşedinte al României.

”Vreau să vă comunic acum, aici în această dimineaţă frumoasă: sunt ferm hotărât să candidez pentru încă un mandat de preşedinte al României”, a spus sâmbătă la Sibiu Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat la Sibiu că a decis să facă anunţul despre candidatura sa la al doilea mandat pentru Preşedinţie în contextul sondajelor care arată un nivel de nemulţumire al românilor de peste 80 la sută.

Deşi nu au exclus niciodată intenţia de a-l contracandida pe actualul şef al statului, preşedinţii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, ar putea candida ori din partea alianţei celor două formaţiuni politice, ori separat.

Liviu Dragnea a afirmat, întrebat despre o candidatură la alegerile prezidenţiale, că nu respinge nicio variantă, „nici cu mine, nici cu domnul Tăriceanu, nici cu altcineva”. Preşedintele PSD a precizat că trebui să fie în coaliţie o concluzie, într-un timp rezonabil, că trebuie să fie candidat unic.

„Pentru cele prezidenţiale targetul nostru este ca viitorul preşedintele să fie un candidat din partea PSD-ALDE. Intenţionez să ajungem îtnr-un timp rezonabil şi eu şi dl Tăriceanu la concluzia că trebuie să fie un candidat unic şi după momentul acela vedem cine are mai mari şanse. Nu resping nicio variantă, nici cu mine, nici cu domnul Tăriceanu, nici cu altcineva, pentru că domnia lui Iohannis trebuie să înceteze. Domnia lui Iohannis încă cinci ani înseamnă dezastru pentru România”, a declarat Liviu Dragnea.

La sfârşitul lunii noiembrie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE, declara că se gândeşte “serios” la posibilitatea de a candida la alegerile prezidenţiale din 2019, dar a adăugat că nu a luat încă o decizie în acest sens.jnruh

“Vă pot spune că nu am luat decizia, că această posibilitate sigur că nu-mi este străină, mă gândesc foarte serios la ea, dar e o decizie foarte grea, foarte serioasă şi o voi lua mai târziu. În mod normal, această decizie ar trebui luată, nu numai de mine, cred că de oricine vrea să candideze la această importantă funcţie probabil anul viitor. Cel puţin în ceea ce mă priveşte, nu dau sfaturi altora, fiecare face ce vrea, cum consideră, dar eu cred că acum este mult mai devreme ”, a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu, la Antena 3, întrebat dacă poate spune că a luat decizia, din punct de vedere personal, de a candida la prezidenţialele de anul viitor.