România între 2012 şi 2022 - 10 ani de supremaţie PSD-PNL. Cât va mai rezista coaliţia guvernamentală social-liberală

România a trecut prin multe momente dificile după revoluţia din 1989 ce s-au manifestat prin instabilitate politică - mineriadele din 1990 şi 1991, inflaţia din anii 1997-1999, mineriada din 1999, protestele anti-corupţie şi tentativele guvernului PSD de a modifica legile justiţiei din anii 2015-2018, şi criza politică din 2021 când România a stat fără guvern timp de aproape 2 luni în plin val pandemic şi criză energetică. 

Dar niciunul nu se compară cu momentul "2012" - cea mai gravă criză politică de la perioada monarhiei încoace. Tocmai din cauza acestei crize din 2012, România a schimbat 14 prim-miniştri (dintre care 5 au fost interimari pe o perioadă scurtă) în ultimii 10 ani. 

Protestele violente din ianuarie 2012  

Din decembrie 2009 până în februarie 2012, România a fost administrată de un guvern de coaliţie alcătuit din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România şi Uniunea Naţională pentru Progresul României, cu Emil Boc prim-ministru.

Pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată în contextul crizei financiare globale declanşată din 2008, avea nevoie de un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, dar trebuiau îndeplinite coniţii. Preşedintele Băsescu a anunţat scăderii salariilor bugetarilor cu 25%, creşterii TVA la 24% şi îngheţării pensiilor în mai 2010, măsurile de austeritate fiind implementare de către premierul Boc. Mulţi români nemulţumiţi au ieşit la proteste anti-austeritate organizate de sindicate, dar guvernul Boc nu le-a acordat atenţie, cu toate că au fost câţiva miniştri demişi.  

În ianuarie 2012, pentru că a fost criticat de Băsescu privind reforma sistemului sanitar, Raed Arafat a demisionat din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice, iar asta a atras indignare din partea populaţiei care îl simpatiza, fiind fondatorul SMURD. Protestele spontane au derulat din 12 ianuarie până pe 6 februarie 2012 împotriva reformelor sanitare propuse de Emil Boc. Protestele din Bucureşti  de la Piaţa Universităţii au degenerat în manifestări violente comise de galeriile unor cluburi de fotbal, rezultând ciocniri cu jandarmii şi rănirea mai multor oameni. Multe magazine, piese de mobilier stradal şi amenajări publice au fost vandalizate. Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Numărul participanţilor la protestele din 15 ianuaire a fost de 13.000 în toată ţara. 

Emil Boc a demisionat din funcţia de premier la 6 februarie 2012 pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară. Realitatea este că PDL stătea foarte prost în sondaje din cauza măsurilor nepopulare, urmau să vină alegerile în acel an,  de aceea Băsescu l-a numit pe Mihai Răzvan Ungureanu, directorul SIE, ca premier tehnocrat.

PDL, care obţinuse 32% la alegerile legislative din 2008, în frunte cu Traian Băsescu care a fost reales în 2009 la un scor foarte strâns de 50,33%, a ajuns într-o situaţie precară, având popularitate 20%. 

Ungureanu a fost premier timp de 2 luni, până când a fost demis pe 7 mai în urma moţiunii de cenzură votată de Uniunea Social-Democrată, Victor Ponta devenind prim-ministru. 

Ce a fost USL? 

Uniunea Social-Liberală a fost o alianţă electorală creată în 2010 la iniţiativa mogulului Dan Voiculescu între Partidul Social Democrat condus de Victor Ponta, Partidul Conservator condus de Dan Constantin şi Partidul Naţional Liberal condus de Crin Antonescu.

Uniunea a fost constituită pentru a se opune guvernării PDL şi politicii sale de austeritate.

PNL, condus de Crin Antonescu, l-a susţinut în turul 2 de la alegerile prezidenţiale din 2009 pe candidatul PSD, Mircea Geoană, avându-l pe Klaus Iohannis, primarul Sibiului, ca premier desemnat.

PSD şi PNL au mai cochetat prin perioada guvernării Tăriceanu tot împotriva lui Băsescu. 

Victor Ponta a devenit prim-ministrul României din 7 mai 2012 de pe urma demiterii premierului Ungureanu. 

"Lovitura de stat" din vara 2012 

Pe 3 iulie, blocul parlamentar USL a votat pentru demiterea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi pentru demiterea preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, ambii parlamentari din PDL. PDL a acuzat USL de "lovitură de stat". Crin Antonescu, liderul PNL, a fost numit preşedintele Senatului, iar Valeriu Zgonea de la PSD drept preşedintele Camerei Deputaţilor. 

Pe 6 iulie 2012, USL a votat în parlament pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu pentru multiple încălcări constituţionale. Băsescu a fost pentru a doua oară suspendat. 

Pe 29 iulie,a fost organizat referendumul pentru suspendarea preşedintelui. 7,403,836 de cetăţeni cu drept de vot au votat pentru suspendarea lui Băsescu şi numai 943,375 au votat împotrivă. Rezultatul referendumului a fost invalidat pentru că nu a atins pragul de 50% din populaţia cu drept de vot. 

Băsescu a redevenit preşedinte pe 28 august, iar timp de aproape 2 luni, Crin Antonescu, ca al doilea om în stat, a fost preşedintele interimar al României. 

Lupta era oricum terminată - Uniunea Social Liberală a câştigat alegerile parlamentare din decembrie 2012 cu 60%, iar PDL, împreună cu PNŢCD şi Forţa Civică care au alcătuit Alianţa România Dreaptă a obţinut doar 16%. 

PDL s-a scindat în două tabere - una pro-Băsescu care a pus bazele unui nou partid de dreapta conservatoare, Partidul Mişcarea Populară, iar cealaltă, condusă de Vasile Blaga, a fuzionat cu PNL.  PDL şi-a încetat existenţa din 17 noiembrie 2014. 

Guvernarea Ponta şi "divorţul USL"

Guvernarea Ponta a fost nelipsită de scandaluri precum protestele împotriva cedării Roşiei Montana şi gazelor de şist către producători minieri, inclusiv de scandalurile de corupţie. Deşi guvernul Ponta a scăzut TVA, a mărit salariile, ajutoarele sociale şi pensiile, au rezultat creşterea preţurilor, impozitelor şi taxelor pe termen lung. 

În 2012, Laura Codruţa Koveşi a fost numit procuror-şef al DNA şi multe capete politice au căzut de atunci, printre care şi Adrian Năstase, fostul premier PSD, Dan Voiculescu, fondatorul Intact Group şi al Partidului Conservator, Radu Mazăre, primarul Constanţei, Sorin Oprescu, primarul independent (dar susţinut de PSD) al Bucureştiului.  

În februarie 2014, alianţa USL s-a destrămat după ce Ponta şi Antonescu s-au certat în privinţa numirea lui Klaus Iohannis ca ministrul Afacerilor Interne. 

PNL a ales să-l sprijine pe primarul Klaus Iohannis în cursa prezidenţială din 2014 împotriva premierului Ponta. Pentru a doua oară în istoria României, un primar l-a învins pe un premier. Şi asta mulţumită nominalizării lui Ludovic Orban cu "cine este generalul?" 

Ponta a demisionat în noiembrie 2015 din funcţia de premier de pe urma incendiului de la Colectiv şi protestelor anti-corupţie care au luat amploare.

A urmat un an 2016 liniştit cu Dacian Cioloş ca premier tehnocrat, timp în care PSD şi PNL s-au pregătit pentru alegeri. Iar PSD condus de Liviu Dragnea, alături de Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor a lui Călin Popescu Tăriceanu, au câştigat alegerile cu 50%, în vreme ce PNL a luat doar 20%. 

Războiul politic dintre PSD şi PNL

Între anii 2017-2019, PSD şi PNL au fost "duşmani de moarte". PNL, condus succesiv de Vasile Blaga, Alina Gorghiu şi Ludovic Orban, s-a erijat ca un partid liberal de dreapta, anti-corupţie şi pro-european, criticând frecvent PSD. Klaus Iohannis condamna periodic politicile PSD-ului pentru că le lua apărarea infractorilor politici şi pentru sabotarea instituţiilor democratice şi reprimarea justiţiei. 

Klaus Iohannis, îmbrăcat într-o geacă roşie, şi Ludovic Orban, au participat la protestele spontane din februarie 2017 împotriva ordonanţei de urgenţă nr.13 pentru amnistia politicenilor corupţi, emis de guvernul PSD-ALDE al premierului Sorin Grindeanu, presat de Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, care era deja condamnat la închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului de demitere a preşedintelui Băsescu în 2012 în Teleorman şi care era sub investigaţie pentru alte acuzaţii. 

În 2018, PNL a condamnat abuzurile jandarmilor asupra protestatarilor diasporeni de la 10 august. În acel an, Iohannis a fost presat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să semneze demiterea şefului DNA, Laura Codruţa Koveşi care a devenit Primul Procuror General European din 2019. 

Anul 2019 a fost unul victorios pentru PNL - a câştigat alegerile europarlamentare cu 27%, iar Klaus Iohannis a fost reales cu 66% ca preşedintele României în faţa candidatului PSD, Victoria Dăncilă, un premier binecunoscut pentru gafele sale, care a obţinut doar 33%, un scor ruşinos pentru cel mai mare partid. 

Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare pentru dosarul cu angajări false, PSD intrând într-o perioadă de derivă cu Marcel Ciolacu ca noul lider de partid. 

Pentru PNL, se anunţa o îndelungată perioadă de glorie liberală cu Klaus Iohannis preşedinte reales şi cu Ludovic Orban ca premier....până când a izbucnit pandemia de coronavirus. 

Pandemia care a unit PSD şi PNL...din nou 

Chiar când se pregăteau pentru alegerile anticipate, guvernanţii PNL s-au lovit de cea mai cruntă perioadă de la Al Doilea Război Mondial încoace. În martie 2020, coronavirusul s-a răspândit şi în România şi până în prezent a răpit vieţile a 60.000 de români. 

Klaus Iohannis, Raed Arafat şi cu Ludovic Orban, care nu mai păreau euforici ca înainte după ce au învins corupţia PSD-istă, în timp ce purtau măştile sanitare, comunicau instuararea stării de urgenţă şi restricţiilor pandemice - erau închise restaurante, şcoli, facultăţi, grădiniţe, muzee, săli de sport, biserici, cluburi, fabrici, şantiere, parcuri, stadioane, staţiuni turistice, baruri etc.şi milioane de angajaţi intrau în şomaj tehnic pentru a preveni răspândirea coronavirusului. 

În scurt timp, PNL a impus obligativitatea purtării măştii, ieşirea la supermarket doar cu declaraţia pe propria răspundere şi amendarea celor care zădărniceau combaterea pandemiei. 

Din cauza acestor măsuri nepopulare, Arafat, care este secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a ajuns să fie detestat de mulţi români care se opuneau restricţiilor, iar la alegerile legislative din 2020, PNL a ieşit pe locul 2, obţinând 25%, pe când PSD a obţinut 29%. De pe urma alegerilor din 2020 au început să iasă în evidenţă noi jucători - Uniunea Salvaţi România şi Alianţa pentru Unirea Românilor.  Ludovic Orban a fost nevoit să se retragă din funcţia de premier. 

PNL, împreună cu USR şi UDMR, au alcătuit un guvern de coaliţie condus de premierul Florin Cîţu. 

Din cauza închiderii afacerilor, economia românească a paralizat, iar la nivel global, restricţiile de circulaţie au stopat comerţul şi aprovizionarea, ceea ce a dus la declanşarea unor crize pe termen lung - criza semiconductorilor, criza gazelor, criza materiilor prime, criza îngrăşămintelor chimice, toate acestea ducând la un val de scumpiri în occident. 

România a fost printre statele europene cele mai grav afectate de criza energetică. În tot acest timp, Florin Cîţu era preocupat de câştigarea alegerilor interne pentru şefia PNL împotriva oponentului său, Ludovic Orban, liderul PNL de atunci. Cîţu, susţinut de preşedintele Klaus Iohannis şi de mai mulţi membri PNL,  a câştigat şefia partidului în septembrie 2021. Ludovic Orban a demisionat de la şefia camerei deputaţilor, dar şi din partid, şi cu un grup de parlamentari care au demisionat din PNL, au format Forţa Dreptei.  Între timp, partenerii de la guvernare din USR  s-au retras de la guvernare pentru că Florin Cîţu a demis pe doi miniştrii de-a lungul mandatului său. 

În octombrie 2021, AUR, PSD şi USR au votat o moţiune de cenzură pentru demiterea guvernului Cîţu, fiind demis cu un număr record de voturi - 281. 

Au urmat două luni de criză politică în care România n-a avut un premier în funcţie, derulând negocieri grele între PSD şi PNL. 

Pe 25 noiembrie 2021, Nicolae Ciucă, fost general, a fost investit ca cel de-al 70-lea prim-ministru al României (şi al 13-lea premier în ultimii 10 ani) după ce PNL, PSD şi UDMR s-au înţeles să împartă ministerele. Nicolae Ciucă a mai fost prim-ministru interimar în decembrie 2020. 

Cât va rezista coaliţia PSD-PNL-UDMR? 

Marea coaliţie guvernamentală a României va supravieţui cel puţin până la alegerile generale din 2024, în ciuda diferenţelor de politică, şi îşi va folosi majoritatea parlamentară pentru a efectua reforme pe termen lung, a declarat miercuri unul dintre liderii săi, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru Reuters. 

Guvernul controlează aproximativ 70% din mandatele legislative, dar social-democraţii de stânga şi liberalii de centru - foşti rivali - nu sunt de acord cu privire la planurile de impozitare, creşterea salariilor şi a pensiilor, precum şi sfera măsurilor de sprijin pentru creşterea facturilor la energie. 

Pieţele, agenţiile de rating şi observatorii internaţionali şi-au exprimat îndoielile că această coaliţie va fi de lungă durată. 

Marcel Ciolacu a declarat că majoritatea considerabilă a coaliţiei va ajuta la combaterea crizelor de sănătate, energetice şi economice care se suprapun.

„Când ai o asemenea majoritate, trebuie să urmăreşti şi să faci lucruri îndrăzneţe”, a spus el pentru Reuters într-un interviu. „Cred că această coaliţie de guvernare va funcţiona până în 2024 şi... cred că are un viitor după 2024 cu aceeaşi structură”.

"Nu poţi face lucruri în doar trei ani. România trebuie să revină la stabilitate politică".

Ciolacu a mai spus că guvernul va extinde o schemă de sprijin energetic de plafonare a preţurilor şi subvenţii pentru gospodării şi companii mici după expirarea acesteia în martie, respingând o propunere anterioară de reducere a taxei pe valoarea adăugată pentru preţurile la energie electrică din aprilie.

„Dacă preţurile rămân plafonate, de ce să scadă TVA?”

Banca centrală a estimat că inflaţia, care a crescut la cel mai ridicat nivel din peste un deceniu în ianuarie, va ajunge la două cifre în aprilie, după încheierea schemei.

Ciolacu a mai spus că România trebuie să investească în producţia de energie verde şi să devină independentă energetic în trei ani. El a mai spus că parlamentul va aproba modificări la o taxă offshore care a împiedicat proiectele de gaze la Marea Neagră.  

Taxa este ultima rămăşiţă dintr-o serie de restricţii din sectorul energetic introduse de social-democraţi într-un cabinet anterior în 2018.

„Sunt ferm convins că vom găsi soluţia corectă... pentru statul român în materie de fiscalitate şi pentru ca investitorii să realizeze aceste proiecte, cu siguranţă în această sesiune parlamentară, este una dintre priorităţi”.

Între timp, AUR a devenit al doilea cel mai popular partid din România, surclasând PNL.