România la limită: Deficit bugetar uriaş, pensii şi salarii îngheţate, taxe ridicate – Ce urmează?

Coaliţia de guvernare – PSD, PNL, UDMR - s-a întâlnit în această dimineaţă pentru a vedea ce este de făcut pentru lunile următoare. România are un guvern legitim acum, dar are un preşedinte al cărui mandat a expirat, prin urmare, până la alegerea viitorului preşedinte, trăim într-un provizorat. Noul guvern trebuie, totuşi, să decidă, până la finalul anului, ce se întâmplă cu pensiile şi ce se întâmplă cu salariile din sistemul public. Şi cu taxele. Pensiile vor fi îngheţate, cel mai probabil, este raţional să fie aşa pentru că au crescut cu 40% anul trecut, pe fondul campaniei electorale. Iar salariile în sistemul public trebuie îngheţate şi ele. La zece luni din an, deficitul bugetar depăşise 6% din PIB – 110 miliarde de lei (22 mld. euro) şi va fi, la final, la peste 8% din PIB.

La zece luni din an, cheltuielile cu salariile angajaţilor statului au însemnat 134 de miliarde de lei, adică 28% din veniturile statului de 478 de miliarde de lei. Media UE este de 21%. Dar au fost ani în această guvernare în care aceste cheltuieli au fost şi de 35% din venituri. Acum a venit nota de plată. Partea neplăcută este că, în campania electorală, nimeni nu a vorbit de situaţia complicată a bugetului.

“Dacă noi nu suntem în stare să echilibrăm bugetul, o va face FMI”, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Problema este şi că veniturile statului sunt mici. România a avut în 2023, ultimele date pe care le avem de la Eurostat, cele mai mici venituri la buget din impozite şi contribuţii din Uniunea Europeană. Cu excepţia Irlande, care este o altă poveste. Potrivit Eurostat, raportul total impozit/PIB (suma impozitelor şi contribuţiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut) a fost anul trecut în România de 27%, faţă de media UE de 40%. Veniturile bugetare au fost în 2023 de 33% din PIB, aici fiind incluse şi fondurile UE, cele clasice, şi cele din PNRR. Doar că cheltuielile au fost de 39% din PIB. Anul acesta ecartul va fi şi mai mare.

Previziunile de creştere economică anticipează o creştere de unu la sută în acest an şi cumva de doi şi ceva la sută în 2025 şi pe următor câţiva ani. Aşa că salvarea nu poate veni de aici. Datoria publică a ajuns la 53% din PIB până în septembrie (ultimele date) şi va ajunge la 55% din PIB la decembrie, caz în care, legal, este obligatorie îngheţarea salariilor şi a pensiilor. Doar că coaliţia şi noul guvern nu au timp să vadă ce va fi până la 31 decembrie, pentru că, de 1 ianuarie, intră în vigoare alte majorări de pensii şi de salarii. Aşa că, azi sau în zilele ce vin, vom şti ce se va hotărî pentru că, altfel, bugetul nu poate fi făcut fără un deficit uriaş.

Taxele pe muncă sunt, la noi, unele din cele mai mari din UE. Dar şi cheltuielile guvernamentale sunt unele din cele mai mari. Unde sunt banii?

Trebuie reduse taxele pe muncă - şi asta e una din promisiunile coaliţiei – dar, înainte de asta, trebuie să spui ce pui în loc, spune Florin Pogonaru. Şi, adaugă el: nimeni nu vrea să plătească taxe, dar aşa funcţionează un stat, cu taxe. Statul trebuie să plătească pensii, salarii, servicii medicale, trebuie să susţină educaţia, să facă autostrăzi. Altfel cum: ca în Transnistria unde nimeni nu plăteşte nimic, dar toţi vor tot? Şi mai spune preşedintele AOAR: dacă vorbim de taxe, trebuie să examinăm cum este impozitată munca şi capitalul. Dar, înainte de toate, trebuie să vedem cum cheltuieşte statul banii. Dacă lămurim asta, putem discuta mai apoi şi de taxe şi de impozite.