România opreşte temporar furnizarea de informaţii Rusiei în Tratatul privind Forţele Convenţionale

"România a anunţat adoptarea de contramăsuri faţă de Federaţia Rusă privind implementarea Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa", a precizat MAE într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit MAE, România a făcut anunţul marţi, la Viena, în cadrul unei reuniuni a Grupului Consultativ Comun.

"Contramăsurile adoptate de România au menirea de a determina acest stat să revină la implementarea obligaţiilor care derivă din Tratatul CFE, după 4 ani de la decizia Federaţiei Ruse de a suspenda implementarea acestui tratat internaţional (12 decembrie 2007). Decizia autorităţilor de la Bucureşti se referă la: încetarea transmiterii de informaţii Federaţiei Ruse cu ocazia chimbului anual de date (15 decembrie); încetarea furnizării de notificări Federaţiei Ruse; neacceptarea de inspecţii care ar putea fi solicitate de Federaţia Rusă", explică MAE.

Ministerul de Externe precizează că decizia a fost luată în coordonare cu celelalte state aliate NATO şi părţi la CFE. România va continua să implementeze prevederile Tratatului CFE faţă de celelalte state părţi, în număr de 28, mai explică MAE.

"Decizia are caracter temporar, până la revenirea Federaţiei Ruse la implementarea Tratatului", mai spune MAE.

Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii - tancuri de luptă, vehicule blindate, artilerie grea, avioane şi elicoptere de luptă -, pe care o deţineau statele NATO şi cele membre ale Pactului de la Varşovia. În contextul extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat, la 12 decembrie 2007, aplicarea Tratatului CFE, deşi acţiunea de suspendare nu este prevăzută de Tratatul CFE. România şi-a exprimat la acel moment regretul faţă de decizia Rusiei.

Săptămâna trecută, pe 23 noiembrie, Statele Unite au decis să nu mai respecte obligaţiile faţă de Rusia conform termenilor Tratatului privind forţele convenţionale din Europa (CFE), pe care Moscova l-a suspendat încă din 2007. "După patru ani în care Rusia nu a pus în aplicare acest Tratat şi după eforturi repetate (...) pentru salvarea documentului, noi considerăm importantă luarea unor contramăsuri împotriva Rusiei", explica purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland. Potrivit acesteia, "mai mulţi aliaţi din cadrul NATO, dacă nu toţi, vor lua măsuri similare", ceea ce înseamnă că Tratatul va fi anulat.

Decizia Statelor Unite intervine pe fondul disensiunilor dintre Washington şi Moscova legate de instalarea unor elemente antibalistice americane în ţări europene. Tot pe 23 noiembrie, preşedintele rus Dmitri Medvedev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa. Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Rusia solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune.

Pe 29 noiembrie, Rusia a inaugurat o staţie radar antirachetă în enclava Kaliningrad, iar Medvedev a avertizat că acesta este "un prim semnal" adresat NATO că Rusia este pregătită să răspundă "ameninţărilor" sistemului antibalistic din Europa. "Sper că acest demers va fi considerat de partenerii noştri ca fiind un prim semnal că ţara noastră este pregătită să răspundă în mod adecvat ameninţărilor sistemului antirachetă al NATO la adresa capacităţilor strategice nucleare ruse", a avertizat Medvedev.

"Dacă acest semnal nu va fi auzit, vom utiliza alte mijloace de apărare, vom lua măsuri severe, cum am promis pe 23 noiembrie", a insistat Medvedev.

Preşedintele rus a reamintit că Moscova cere de multe luni garanţii că sistemul american antirachetă nu va ameninţa Rusia. "Nu ne mai putem mulţumi cu promisiuni verbale că sistemul antirachetă american nu este îndreptat împotriva Rusiei", sublinia liderul rus. NATO intenţionează să amplaseze elemente antirachetă americane în Europa, argumentând că trebuie contracarate ameninţări provenind din state precum Iranul.

România, Turcia, Polonia şi Spania au semnat acorduri bilaterale pentru participarea la acest sistem.