1 APRILIE   România va deveni stat membru Commonwealth de la 1 aprilie 2024, condusă de regele Charles. Prinţul Harry şi prinţesa Meghan Markle se vor muta la Bucureşti

Ce este Commonwealth? 

Commonwealth sau Comunitatea Naţiunilor este o organizaţie interguvernamentală ce cuprinde 53 de state membre independente, dintre care majoritatea au făcut parte din Imperiul Britanic.

Scopul acestei organizaţii este de a promova valorile comune, cum ar fi democraţia, drepturile omului, statul de drept şi comerţul liber. Majoritatea au ca limbă oficială engleza şi îl au ca şef simbolic pe monarhul Marii Britanii, care în prezent este Charles al III-lea. Celelalte state membre au proprii lor şefi de stat, indiferent că sunt fie republici, fie monarhii. 

Commonwealth organizează şi Jocurile Commonwealthului, care au loc o dată la patru ani.  

Statele membre ale Comunităţii Naţiunilor sunt 53 de ţări independente, dintre care majoritatea au fost foste colonii sau dependenţe britanice. Acestea sunt:

• Africa: Botswana, Camerun, Eswatini, Gambia, Ghana, Kenya, Lesotho, Malawi, Mauritius, Mozambic, Namibia, Nigeria, Rwanda, Seychelles, Sierra Leone, Africa de Sud, Tanzania, Uganda şi Zambia.
• America: Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Canada, Dominica, Grenada, Guyana, Jamaica, Sfânta Lucia, Sfântul Cristofor şi Nevis, Sfântul Vicenţiu şi Grenadinele şi Trinidad şi Tobago.
• Asia: Bangladesh, Brunei Darussalam, India, Maldive, Malaezia, Pakistan şi Singapore.
• Europa: Cipru şi Regatul Unit.
• Oceania: Australia, Fiji (suspendat), Kiribati, Nauru, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee şi Samoa.

Cele mai populate state membre sunt India (1.21 miliarde), Pakistan (220 milioane) şi Nigeria (206 milioane).  

România ar putea deveni stat membru Commonwealth de la 1 aprilie 2024 

Printr-o mişcare surprinzătoare, România şi-a anunţat intenţia de a se alătura Commonwealth-ului Naţiunilor şi de a redeveni monarhie constituţională. 

România a avut ca sistem de guvernare monarhia constituţională din 1881, de la încoronarea lui Carol I de Hohenzollern ca rege al României, până în 1947, după ce regele Mihai a abdicat, iar comuniştii şi sovieticii au abolit monarhia. 

Decizia de a adera la Commonwealth a fost luată după o întâlnire secretă între preşedintele Klaus Iohannis şi regele Charles al III-lea care şi-au dezvăluit rudenia îndepărtată prin contesa Claudine Rhédey, o nobilă maghiară care a fost stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Regina Maria a României a fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. 

Românii trebuie să meargă la două referendumuri 

Potrivit sondajelor,  70% dintre români îşi doresc aderarea, considerând că România ar avea mai mult de beneificat de pe urma avantajelor dobândite ca stat membru. 

Dar urmează un proces în care românii vor trebui să meargă la referendum la care să voteze pentru sau contra aderare în iunie 2023.

Dacă va trece, românii vor fi invitaţi să voteze la un alt referendum pentru schimbarea constituţiei  în octombrie 2023 care să schimbe forma de guvernământ a României din republică semiprezidenţială în monarhie constituţională. 

Care vor fi efectele aderării la Commonwealth? 

Guvernul român a explicat că mişcarea a fost motivată de dorinţa de a consolida legăturile cu Marea Britanie, Canada, India, Africa de Sud, Australia, căci România ar putea avea parte de beneficii de natură economică.

Mai mult, guvernul a susţinut că aderarea la Commonwealth va spori imaginea şi prestigiul României pe scena internaţională, precum şi va promova diversitatea culturală şi democraţia.

Primul efect este schimbarea Constituţiei, ce se va realiza printr-o reformă înainte de aderare. 

Ar putea fi întărite şi relaţiile cu India şi Pakistan, care sunt parteneri comerciali şi sursă de lucrători calificaţi pentru România.

De asemenea, românii vor primi vize pentru a călători liberi în toate statele membre, inclusiv Canada şi Australia.

Ce spun românii? 

Deşi majoritatea susţin că vor da un vot favorabil aderării Românii, 20% dintre români au reacţii mixte la decizie, în vreme ce alţi 10% s-ar putea opune la referendum.

Unii români sunt entuziasmaţi de perspectiva de a avea celebrităţi regale în ţara lor şi speră că acest lucru va aduce mai multă atenţie şi investiţii în România.

Unii chiar bănuiesc că acesta este un glumă elaborată pentru Ziua Păcălelilor.

Cu toate acestea, unii critici bănuiesc că adevăratul motiv din spatele deciziei a fost utilizarea generalizată a "romglezei", o limbă hibridă care amestecă cuvinte şi expresii româneşti şi englezeşti, mai ales printre generaţiile mai tinere.

Potrivit unui studiu recent, mai mult de 80% dintre românii sub 30 de ani folosesc romgleza în comunicarea lor zilnică, adesea fără să-şi dea seama. Unele exemple de romgleză sunt: "Am fost la un party super cool cu prietenii mei" , "Mă duc să fac un selfie cu statuia lui Eminescu" etc.

Reprezentanţi naţionalişti de la AUR sunt sceptici în privinţa beneficiilor aderării la Commonwealth şi se tem de faptul că acest lucru va eroda identitatea şi suveranitatea naţională a României.

Ca parte a acordului de aderare la Commonwealth, România va trebui să adopte unele schimbări în sistemul său politic şi social.

Charles al III-lea devine regele României 

Cea mai notabilă este introducerea unei monarhii simbolice, cu regele Charles al III-lea ca şef de stat şi prinţul Harry ca reprezentantul său în România.

Windsor va deveni casa regală conducătoare a României. 

Prinţul Harry şi soţia sa Meghan Markle se vor muta la Bucureşti şi vor locui într-un palat renovat recent, unde vor îndeplini îndatoriri ceremoniale şi vor participa la evenimente oficiale. Ei vor fi, de asemenea, responsabili de promovarea turismului şi a proiectelor caritabile în România.

Biserica Ortodoxă Română va continua să-şi desfăşoare în continuare activitatea obişnuită după aderarea României la Commonwealth, România devenind prima ţară de religie ortodoxă din comunitate. 

Ce se va întâmpla cu liderii politici ai României şi cu casa regală? 

Margareta a României de Hohenzollern îşi va păstra titlul de principesă regală, devenind membru al Casei de Windsor, alături de toţi membrii familiei sale,  marcând începutul unei alianţe între cele două case regale. 

Alţi politicieni români proeminenţi vor primi, de asemenea, titluri onorifice din partea monarhiei britanice pentru a clădi o nouă clasă nobiliară în România. 

Preşedintele Klaus Iohannis va deveni duce de Sibiu.

Emil Boc, primarul oraşului Cluj-Napoca, va fi numit marchiz al Transilvaniei. 

Prim-ministrul Nicolae Ciucă va deveni Cavaler şi Lord al Olteniei. 

Gabriela Firea va deveni contesă de Moldova. 

Marcel Ciolacu va deveni lord al Munteniei. 

Vergil Chiţac, primar al Constanţei, va deveni lord al Dobrogei. 

Iar liderul UDMR Kelemen Hunor va deveni baron de Harghita.

Care va fi impactul cultural? 

Indiferent de opiniile lor, românii vor trebui să se adapteze la unele tradiţii şi sărbători noi.

De exemplu, ei vor trebui să sărbătorească anual Ziua Regelui Charles al III-lea pe 14 noiembrie şi Boxing Day pe 26 decembrie, în a doua zi de Crăciun când cei darnici oferă cadouri oamenilor săraci.

Românii vor trebui, de asemenea, să înveţe cum să joace cricket, rugby şi netball, deoarece aceste sporturi vor fi incluse în curriculumul şcolilor şi universităţilor.

Statul român va fi obligat să dea vize pentru indieni şi pakistanezi pentru a circula liber şi a munci, astfel,  este de aşteptat ca România să devină statul ortodox cu cel mai mare număr de musulmani şi hinduşi în câţiva ani, depăşind Ucraina care are 20,000 de indieni. 

Regele Charles al III-lea ar putea comanda construirea unui nou castel impunător în Transilvania care să servească ca reşedinţă de vară, propunând o arhitectură similară cu cea a castelului Peleş din Sinaia.