Românii din Timoc cer din nou retragerea ambasadorului României de la Belgrad

Preşedintele Partidului Neamului Românesc (PNR) din Serbia, Predrag Balasevic, a declarat, luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, că românii din Timoc trec de ani de zile printr-o perioadă grea, întrucât, de-a lungul istoriei, românii de acolo au fost lăsaţi să se lupte singuri pentru păstrarea identităţii, limbii şi culturii româneşti în zonă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Balasevic a afirmat că problemele "grave" ale minorităţii româneşti pot fi rezolvate doar printr-o "susţinere clară" din partea politicienilor de la Bucureşti, care ar determina Belgradul să respecte legea privind conservarea şi promovarea identităţii lor etnice.

"Problema românilor din Timoc este mare şi noi nu o putem rezolva, deoarece nu avem semnale clare şi o susţinere clară de la Bucureşti, de unde Belgradul să înţeleagă că trebuie să facă mai mari eforturi în Timoc şi să respecte legea prin care noi, românii, să avem dreptul la şcoală, la biserică, la mass-media. Atunci când politicienii români de la Bucureşti vor spune colegilor de la Belgrad că drumul Serbiei în UE este prin Timoc, în România, aşa cum fac croaţii pentru minoritatea lor în Serbia, aşa cum fac bulgarii şi alţii, atunci Belgradul va înţelege că trebuie să ne respecte drepturile. Din păcate, noi nu auzim asta de la politicienii români. Eu am fost prezent la întâlnirea dintre premierul sârb şi premierul român, la Bor, în Serbia, unde am auzit de la domnul Ponta că România sprijină Serbia în drumul spre UE necondiţionat. Când spuneţi asta sârbilor, înseamnă că ei pot face ce vor. Asta este grav pentru noi", a declarat Predrag Balasevic.

Liderul PNR a reclamat, de asemenea, dezinteresul şi politica antiromânească promovată de instituţiile româneşti care ar trebui să se ocupe de problemele românilor din Timoc, care au cerut, pentru al treilea an consecutiv, retragerea ambasadorului României la Belgrad, Daniel Banu, şi a consulului României din Zaicear, Iulian Niţu.

"Am trimis scrisori, am discutat şi cu fostul ministru de Externe (Titus Corlăţean - n.r.), oriunde avem posibilitatea spunem că aceşti domni din Serbia fac o politică antiromânească, eu cred că este şi o politică antiromânească pentru românii din Timoc, este antiromânească şi pentru statul român. Ei ne divizează în români şi în vlahi, ei creează noi lideri, noi organizaţii neguvernamentale politice, creează români adevăraţi – nu ştiu, dacă noi nu suntem români, ce suntem atunci?", a spus Balasevic.

Potrivit acestuia, cu ocazia vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în Serbia, din luna iulie, la întâlnirea cu comunitatea românească din Banatul sârbesc şi din Timoc au fost invitate numai persoane care, "în complicitate cu unele instituţii din Serbia", lucrează împotriva comunităţii româneşti.

"Au fost invitaţi oameni, deputaţi, care sunt de origine română vlahă şi care în comunitatea noastră fac politică antiromânească, ei s-au întâlnit cu preşedintele României. Nu au fost chemaţi oamenii care într-adevăr luptă pentru românism în Timoc", a precizat preşedintele PNR din Serbia.

El a mai spus că politicienii români trebuie să facă schimbări în sistemul de colaborare al Departamentului politici pentru românii de pretutindeni cu asociaţiile româneşti din diaspora, care "nu funcţionează", pentru că, în caz contrar, românii din Timoc îşi vor pierde identitatea.

"Este o problemă cu sistemul, care nu funcţionează. Încercaţi să schimbaţi ceva, aveţi o decizie prin care puteţi să hotărâţi, pentru că predecesorii voştri nu au făcut sau au făcut prea puţin pentru noi. Unii ne-au încurcat, unii nu ne-au ajutat, timpul trece şi, aşa cum a spus părintele Boian, o să ajungem în secolul XXI să ne pierdem identitatea noastră, pe care am păstrat-o printr-un miracol până în prezent. (...) Eu nu pot să înţeleg altceva decât un dezinteres total al clasei politice româneşti faţă de noi, dacă noi la toate evenimentele unde am fost am vorbit despre asta şi nu am văzut niciun rezultat", a mai spus preşedintele PNR din Serbia.

Anul trecut, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, căruia asociaţiile românilor din Valea Timocului i-au solicitat rechemarea consulului general de la Zaicear, susţinea că nu există motive ca diplomaţilor români să li se aducă învinuiri că ar promova o politică "antiromânească şi pro-sârbească".

"Eu cunosc mai în profunzime complexitatea subiectului şi pot să o spun public foarte clar: niciun diplomat român de nicăieri, nici ambasadorul, nici consulul general, nu există motive ca ei să fie acuzaţi de atitudini antiromâneşti, subliniez. Că sunt neînţelegeri, că sunt alte aspecte care trebuie clarificate, da, şi le voi clarifica împreună cu cei interesaţi", spunea Corlăţean la acea vreme.

La Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului a început, luni, a XIII-a ediţie a Univerităţii de Vară "România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO", la care sunt aşteptaţi, între alţii, fostul preşedinte Traian Băsescu, liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană, şi preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.

Citeşte şi: Comunitatea românească din Serbia cere retragerea consulului general al României de la Zaicear

Citeşte şi: ANALIZĂ: Cât de mult le permite Belgradul românilor din Valea Timocului să înveţe limba română