Românii votează la europarlamentare, dar şi la referendumul pe uninominal

Dintre aceştia, 1.789.504 cetăţeni români cu drept de vot figurează pe listele electorale permanente de la cele 1.244 de secţii de votare din municipiul Bucureşti, cărora li se adaugă cele din străinătate - 181 şi cele nouă pentru militarii aflaţi în teatrele de operaţiuni.

Potrivit legii, mai sunt organizate secţii de votare pe navele sub pavilion românesc aflate în navigaţie în ziua de refererinţă, precum şi pe platformele maritime, în aceste cazuri secţiile aparţinând de Biroul electoral judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, al locului în care acestea sunt înregistrate.

"Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi", este întrebarea la care ar trebui să răspundă favorabil peste jumătate dintre românii cu drept de vot, pentru ca susţinerea populară pentru acest tip de scrutin să fie validată de Curtea Constituţională.

Buletinul de vot conţine textul întrebării, alături de două patrulatere în care se află răspunsurile "DA", "NU". Votul va fi exercitat prin aplicarea ştampilei "VOTAT" în unul dintre cele două patrulatere.

Aproximativ 9.150.000 de cetăţeni cu drept de vot ar trebui să se prezinte la urne pentru ca referendumul să fie validat.

Numărul exact de voturi necesar pentru validarea referendumului din 25 noiembrie va putea fi, însă, cunoscut abia după încheierea votării şi centralizarea voturilor, respectiv după stabilirea numărului celor omişi din listele electorale permanente, care la referendumul anterior au depăşit 88.000.

Potrivit legii, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, absenţa din Legea privind referendumul a sintagmei „lista electorală” făcând necesară adoptarea unei hotărâri de interpretare de către Biroul Electoral Central.

La stabilirea prezenţei la urne sunt luate în calcul, pe lângă voturile valabil exprimate la răspunsul „DA” şi cele la răspunsul „NU”, şi voturile nule.

Potrivit legii, sunt considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, care sunt de alt tip decât cel aprobat, au ştampila „votat” aplicată în ambele sau în niciunul dintre pătrate.

Membrii BEC au mai stabilit că buletinul nu va fi considerat nul dacă, deşi ştampila depăşeşte latura pătratului, opţiunea votantului este evidentă.

Pentru europarlamentare au fost tipărite 20.459.635 buletine de vot şi timbre autocolante şi au fost realizate 87.615 ştampile cu menţiunea votat.

Pentru alegerea celor 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, au propus liste de candidaţi toate cele cinci partide parlamentare - PSD, PNL, PRM, PD şi PC - un număr de şase partide neparlamentare – PNŢ-CD, PIN, PNG-CD, Partidul Verde, Partidul Alianţa Socialistă şi PLD -, două organizaţii ale minorităţilor naţionale, una parlamentară şi una neparlamentară, UDMR, respectiv Partida Romilor “Pro Europa”, şi candidatul independent Ladislau Tokes.

Toate formaţiunile care participă la scrutin au propus liste complete de candidaţi, cu excepţia PIN, care a trecut în liste un număr de 35 de candidaţi, fără rezerve, şi Partida Romilor “Pro Europa” din partea căreia candidează numai 20 de persoane.

Potrivit legii, fiecare dintre partidele participante a avut dreptul să facă un număr de 35 de propuneri pentru Parlamentul European, la care a putut să adauge încă zece candidaţi de rezervă.

Locul pe buletinul de vot a fost stabilit, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Biroului Electoral Central, mai întâi dintre partidele parlamentare şi, ulterior, dintre partidele neparlamentare, ultimul loc pe buletin ocupându-l, potrivit legii, candidatul independent.

Pe fiecare pagină a buletinului de vot sunt câte patru formaţiuni, pe prima pagină fiind PD, PRM, PNL, PSD, pe cea de-a doua UDMR, PC, PNŢ-CD , Partida Romilor Pro Europa, pe cea de-a treia Partidul Verde, PIN, PNG - CD, PLD, iar pe ultima pagină figurează Partidul Alianţa Socialistă şi Laszlo Tokes.

Votul va fi exercitat prin aplicarea ştampilei "VOTAT" în interiorul dreptunghiului în care se află lista de candidaţi a unui partid.

Şi la aceste alegeri, ca şi la scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului României, există un prag electoral, stabilit la 5 la sută din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, prag electoral decis prin Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Procesul de votare se încheie la ora 21.00.