Săptămâna de foc. O va revoca Iohannis pe Kovesi sau se ajunge la suspendarea preşedintelui?

Curtea Constituţională i-a spus lui Iohannis unde a greşit în relaţia cu Tudorel Toader

Pe 30 mai, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Curtea a anunţat, în comunicatul ce a urmat, ce trebuie să facă preşedintele pentru a înceta acest conflict. Mai precis, pentru prima dată, a indicat clar o măsură: emiterea decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Preşedintele nu s-a grăbit însă, anunţând că prima măsură este să aştepte motivarea deciziei Curţii. Având în vedere cazurile anterioare, aceasta urma să fie făcută publică în cel mult o lună. Într-un mediu politic tensionat, judecătorii Curţii au venit după şapte zile cu documentul, de 133 de pagini, care îi arăta lui Klaus Iohannis unde a greşit în relaţia cu Tudorel Toader. Şi îi indica din nou să emită decretul de revocare a şefei DNA.

Ce se reţine din motivare:
- preşedintele, în mod deschis, şi-a arogat o putere discreţionară proprie, inexistentă potrivit Constituţiei, care a anihilat competenţa ministrului justiţiei
- preşedintele a blocat competenţele ministrului fără să aibă acest atribut
- rolul preşedintelui este cu valoare consultativă numai pe aspecte de legalitate
- nu se poate aplica teza că preşedintele ar putea refuza o singură dată propunerea de revocare
- nu este rolul preşedintelui să facă “evaluarea evaluării”
- ministrul răspunde în faţa premierului şi Guvernul în faţa Parlamentului, preşedintele nu poate fi participant la o dezbatere parlamentară

Cinci judecători au avut opinii separate, printre aceştia aflându-se Livia Stanciu şi Daniel Morar. Livia Stanciu a spus că în procedura revocării procurorilor de rang înalt, Guvernul nu are atribuţii şi, aşa cum ministrul Justiţiei apreciază activitatea managerială a unui magistrat, la fel şi preşedintele ţării evaluează şi ia o decizie.

Motivarea CCR nu anunţă şi termenul limită în care şeful statului trebuie să emită decretul de revocare, fapt ce a lăsat loc de noi interpretări.

"Am citit motivarea deciziei CCR. Ca să nu apară aşa o confuzie în spaţiul public. Eu am spus de prima dată că voi citi această motivare până când o înţeleg foarte bine. Deci mai avem un pic de citit, însă citind această motivare au apărut câteva chestiuni care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină. Două, trei chestiuni aş sublinia, după o primă citire foarte atentă a deciziei şi a motivării. Vreau să spun că, în această etapă, recunosc că motivarea aduce la suprafaţă mai multe întrebări decât clarificări, dar o aprofundare ulterioară ne poate aduce mai aproape de adevăr. Vom vedea", a spus Klaus Iohannis, în data de 12 iunie.

Şeful statului a mai afirmat că nu este exclus un referendum, care să fie organizat la finalul unei dezbateri publice.

PSD vorbeşte de suspendare, până expiră "termenul rezonabil" al preşedintelui

Reacţia din tabăra PSD nu a întârziat să apară. Preşedintele îndeamnă la nesupunere în faţa legilor, au spus social democraţii. Într-un interviu televizat, Lia Olguţa Vasilescu, ministru în Cabinetul Dăncilă, a tranşat lucrurile: dacă Iohannis nu se pronunţă în timp rezonabil, atunci e motiv de suspendare.

„De la Ludovic al IV-lea încoace, eu nu am mai auzit în lumea civilizată să vină cun conducător de stat şi să spună statul sunt eu. Nimeni nu a avut curajul să spună ce a spus preşedintele astăzi. Să vii să spui că nu există statul paralel... Pot să îi dau eu exemplu de stat paralel domnului Klaus Iohannis. (...) Vreau să îi transmit domnului Klaus Iohannis că nu poţi să-i amputezi ceva ce nu are”, a spus Lia Olguta Vasilescu, la TVR1.

În mai puţin de 24 de ore de la declaraţia ministrului Muncii, un alt lider PSD important, Paul Stănescu, a dat ca variantă posibilă suspendarea şefului statului, în cazul în care acesta nu respectă decizia CCR.

Senatorul PSD Niculae Bădălău a mers mai departe şi a ameninţat cu o plângere penală pe numele lui Klaus Iohannis, dacă va alege să ignore Curtea.

În contextul discuţiilor publice, preşedintele este însă sigur că nu se va ajunge la această măsură.

"Unii politicieni s-au grăbit să vorbească despre suspendare. Nu va exista nicio suspendare, pentru că nu există niciun temei pentru suspendare, iar dacă unii pesedişti se trezesc vorbind de suspendare ca să pară mai intersanţi la televizor, atunci este problema lor", a afirmat Iohannis, care a dat asigurări că va anunţa soluţia într-un timp rezonabil.

Şi tocmai pe acest “termen rezonabil” s-a bazat şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a spus vineri că nu sunt motive reale de suspendare şi este convins că şeful statului va anunţa ce a decis în perioada următoare.

Toată lumea şi-a îndreptat privirile către cei doi lideri ai arcului guvernamental: Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Au stabilit cei doi un plan pentru suspendarea lui Klaus Iohannis?

În data de 16 aprilie 2018, întrebat dacă se poate ajunge la o suspendare, Liviu Dragnea declara: “Nu. Noi, sub nicio formă, nu luăm în calcul ideea de suspendare din funcţie a preşedintelui României”.

Recent, după decizia şi motivarea CCR, dar şi după reacţia de la Cotroceni, liderul social democraţilor şi-a nuanţat declaraţiile, spunând că speră ca Iohannis să nu facă “greşeala fatală”.

„Nu sunt prezicător şi nu ştiu ce va face preşedintele Iohannis, dar dacă va face greşeala fatală să nu pună în aplicare o decizie CCR, această încălcare gravă a atribuţiilor lui constituţionale pe noi nu o să ne lase indiferenţi. (...) Noi nu putem să stăm cu mâinile în sân (...). Nu putem lăsa ca o decizie a CCR să nu fie pusă în aplicare şi vom utiliza tot ceea ce avem la dispoziţie din punct de vedere civic, din punct de vedere legal, din punct de vedere constituţional”, a afirmat Liviu Dragnea, în 10 iunie.

Întrebat dacă au fost discuţii pe marginea suspendării şefului statului, Călin Popescu Tăriceanu a negat vineri. “Eu nu am auzit de astfel de planuri şi nu am făcut o discuţie, nici oficială, nici neoficială, cu liderii PSD, cu preşedintele Liviu Dragnea”.

Din partea Opoziţiei, Ludovic Orban dă o dată certă cu privire la planul suspendării. Mai precis, Orban spune că scopul lui Liviu Dragnea este să lege suspendarea lui Klaus Iohannis de ziua în care instanţa trebuie să se pronunţe în dosarul în care este acuzat de angajări ilegale la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

“A existat o şedinţă în care ei au discutat şi au luat decizia să îl suspende pe preşedinte. Sigur că ei lansează o inepţie constituţională: că pot să îl suspende pe preşedinte fără să se ajungă referendum. O asemenea nebunie eu nu am mai auzit (...) Din câte ştiu, interesul lui Dragnea este ca procedura să demareze înainte de data de 21 (n.r.: 21 iunie) ca să pună o presiune suplimentară asupra completului de judecată care urmează să se pronunţe în cazul său” a declarat recent preşedintele PNL, Ludovic Orban.

De la Cotroceni bate vântul revocării, dar spre CCR

În întreg scandalul, un judecător al Curţii Constituţionale, care a votat în favoarea revocării Laurei Codruţa Kovesi, Petre Lăzăroiu, iese vineri şi detonează întreaga scenă politică. A fost căutat de consilierul prezidenţial Simina Lăzărescu, ce i-a spus că se pune în discuţie revocarea sa, după ce un ONG i-a cerut acest lucru preşedintelui Iohannis.

"Probabil că s-a dorit să fiu avertizat. Probabil de aceasta s-a sugerat. Ai grijă, dar nu ştiu de ce să am grijă, deoarece eu nu am ce să-mi reproşez? Probabil s-a vrut să se creeze un conflict în legătură cu mandatul meu, ca să pună sub semnul îndoielii decizia noastră, că altfel eu nu îmi explic. (...) În mod cert există această preocupare la Cotroceni, pentru că altfel doamna Simina Tănăsescu nu m-ar fi abordat", a declarat, pentru MEDIAFAX, Petre Lăzăroiu.

Chestionat dacă a întrebat-o pe consilierul prezidenţial, Simina Tănăsescu, în ce calitate l-a chemat pentru aceste discuţii, Petre Lăzăroiu a răspuns: “Nu. Eu am luat-o ca pe o chestiune absolut colegială, privată. De aceea am spus că nu ştiu dacă a acţionat în nume propriu sau din partea domnului preşedinte (…) Aşa ceva e de domeniul fantasticului, de domeniul science-fiction-ului ".

Mai multe voci au spus însă că cei doi nu ar fi trebuit să stea deloc faţă în faţă, în condiţiile în care Simina Tănăsescu este persoana care a reprezentat Administraţia Prezidenţială la CCR, în situaţii privind sesizări ale şefului statului.

Administraţia Prezidenţială a anunţat că Simina Tănăsescu se află în concediu de odihnă, iar discuţia a fost una pur teoretică pe marginea solicitării asociaţiei civice VeDem Just. Mai mult, sursa citată susţine că nu este implicată sub nicio formă Administraţia Prezidenţială.

"Un şantaj din partea Cotroceniului, pentru că doamna consilier nu s-ar fi dus să se întâlnească cu fostul ei coleg judecător la CCR, fără să fie trimisă de Iohannis personal. A fost cu girul lui, cu acceptul lui, mergi şi încearcă să îl convingi pe judecător să facă paşi lateral, stânga, dreapta sau înapoi şi nu a mers", a declarat Codrin Ştefănescu, secretarul general adjunct PSD.

Săptămâna viitoare, de la Cotroceni este aşteptat un răspuns clar în ceea ce priveşte decizia Curţii Constituţionale şi dacă va emite preşedintele decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. În cazul în care decizia nu va fi conformă cu ce au cerut magistraţii, nu este exclus ca vara aceasta să fie una asemănătoare celei din 2012.