Cele patru municipalităţi, care se învecinează cu Serbia, nu recunosc autorităţile de la Pristina şi consideră că Belgradul este capitala lor.
Oficialii sârbi din zonă, personalul administrativ, judecătorii şi poliţiştii au demisionat colectiv în noiembrie 2022, în semn de protest faţă de planul Pristinei de a înlocui plăcuţele de înmatriculare auto sârbeşti cu cele din Kosovo.
Alegerile pentru organele municipale au fost amânate în decembrie 2022, după ce sârbii au blocat drumurile şi punctele de trecere a frontierei.
Reprezentanţii sârbilor din nordul Kosovo, inclusiv partidul Serbian List, susţinut de Belgrad, doresc să vadă înfiinţată o asociaţie a municipalităţilor sârbe din Kosovo înainte de a participa la vot.
„Am convenit să continuăm să lucrăm împreună… pentru a putea emite o declaraţie comună cu privire la alegerile pe care cineva le-a programat pentru 23 aprilie, la care Srpska Lista nu participă”, a declarat Vucic după întâlnirea cu reprezentanţii sârbi din nordul Kosovo.
Crearea unei astfel de asociaţii este un element-cheie al unui acord încheiat luna trecută între Uniunea Europeană, Serbia şi Kosovo, care vizează normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a făcut apel în repetate rânduri la sârbi să participe la votul local.
„Dreptul comunităţii sârbe de a vota liber este esenţial (şi) oricine continuă să încalce acest drept fundamental nu are nimic de aşteptat decât… forţa legii”, a declarat Kurti joi în faţa parlamentarilor kosovari.
Pristina şi Belgrad poartă discuţii de aproape 10 ani. Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, la aproape un deceniu după un război care a pus capăt dominaţiei sârbe.
Serbia consideră în continuare Kosovo ca fiind o provincie separatistă, iar izbucnirea violenţelor între cele două ţări a alimentat temerile legate de o revenire a conflictului.