PDL propune Parlament unicameral

Programul de guvernare al PDL arată că democrat-liberalii îşi asumă procesul de reformă constituţională, pentru că legea fundamentală s-a dovedit a fi o "sursă majoră de probleme".

Documentul precizează că în Constituţie se prevede legitimitatea populară a preşedintelui, căruia, în schimb, nu i se acordă şi prerogativele necesare. Pe de altă parte, Guvernul are cele mai importante prerogative, fără să aibă legitimatea necesară întemeiată prin votul direct. Programul PDL arată că preşedintele va avea mereu tendinţa de a subordona Guvernul, care va încerca să se opună.

Programul de guvernare al PDL arată că nu este imperativă existenţa unui Parlament bicameral, întrucât România nu este un stat federal sau regionalizat politic. "Pentru eficientizarea activităţii parlamentare şi pentru eliminarea sistemului nejustificat de bicameralism egalitar, este preferabilă organizarea unui Parlament monocameral", susţin democrat-liberalii.

Cine sunt cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai?

Lucian Romașcanu, propunerea României pentru Curtea Europeană de Conturi

PDL precizează că numărul de parlamentari nu trebuie să fie mai mare de 300 de aleşi, iar imunitatea acestora să fie redusă doar la declaraţiile politice.

Programul de guvernare al PDL prevede obligativitatea fiecărui partid de a-şi anunţa candidatul la funcţia de premier. De asemenea, potrivit PDL, Guvernul trebuie să fie obligat să fie prezent, în prima zi a fiecărei luni, în plenul Camerelor reunite sau al Camerei Deputaţilor, pentru a informa şi dezbate problemele naţionale.

Programul PDL introduce noţiunea "moţiunea de încredere". Astfel, după modelul austriac, Parlamentul poate fi dizolvat printr-o asemenea moţiune de încredere, dacă pierde într-o situaţie de confruntare cu preşedintele, cum a fost cazul suspendării lui Traian Băsescu.

Documentul PDL susţine obligaţia premierului de a fi prezent în Parlament la dezbaterea moţiunii de încredere, la învestitura Guvernului, la dezbaterea moţiunii de încredere solicitate de Guvern şi a moţiunii de cenzură. Democrat-liberalii mai vor ca premierul să fie obligat să răspundă întrebărilor adresate de membrii Biroului Permanent, preşedinţii comisiilor parlamentare sau liderii grupurilor parlamentare, cel puţin o dată la două săptămâni.