SCANDALURILE care au marcat mandatul lui Carmen Dan la şefia MAI: De la microfonul din priză, la gazele din „10 august” şi până la decapitarea premierului

Prima controversă legată de numele lui Carmen Dan este scandalul microfonului pe care ministrul a pretins că l-a găsit într-o priză din locuinţa de protocol. Carmen Dan a depus, la sfârşitul anului 2017, o plângere la Parchetul General care a deschis un dosar penal pentru violare de domiciliu, după ce ministrul a găsit în casa sa un dispozitiv de ascultare ascuns într-o priză.

"Era un dispozitiv în perete. Nu era un dispozitiv la vedere pe care să îl poţi vedea în mod normal. Am considerat că este un aspect care are atribuţiile şi competenţa necesară. Am descoperit dispozitivul azi-după amiază, când am vrut să pun telefonul în priză. După-amiază. După şedinţa de Guvern. Dispozitivul nu era vizibil, consider că este o precizare importantă. La domiciliu este un spaţiul meu privat. Este un dispozitiv funcţional", a declarat Carmen Dan la acel moment.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Serviciului Romând de Informaţii, Ovidiu Marincea, a afirmat că dispozitivul de înregistrare provine, din primele informaţii, din zona privată, fiind vorba de un "dispozitiv ieftin, care poate fi cumpărat cu 200-300 lei de pe orice site". Surse judiciare declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că fapta de violare de domiciliu nu există, fiind vorba despre două persoane care au intrat în locuinţa ministrului, cu acceptul surorii ei. Este vorba despre doi foşti ofiţeri de informaţii, care ar fi fost chemaţi pentru a efectua un control prin care să verifice dacă există aparatură de intercepare. Mai mult, spuneau sursele citate, microfonul nu a fost găsit în priza, ci ar fi fost plasat chiar de cel chemat sa îl descopere. Aparatul nu era funcţional şi nici nu avea loc în spaţiul în care a fost găsit, precizau sursele MEDIAFAX.

Fără îndoială însă, momentul care a marcat mandatul lui Carmen Dan a fost cel din data de 10 august 2018, ministrul fiind acuzat atunci de către o mare parte a opiniei publice şi de către societatea civilă de faptul că a dat ordin ca jandarmii să intervină violent pentru dispersarea manifestanţilor din Piaţa Victoriei. În urma intervenţiei violente a jandarmilor, a fost constituit şi un dosar penal, care nu a fost însă trimis în judecată nici măcar acum. Ba mai mult, Parchetul General a declinat dosarul, după aproape un an, către DIICOT, pe motiv că ar conţine fapte ce ţin de siguranţa naţională. Tot după episodul „10 august”, primarul general al Capitalei Gabriela Firea i-a cerut demisia, solicitarea edilului nu a avut însă succes, Dan fiind susţinută de fostul preşedinte al partidului, Liviu Dragnea.

Nici din punct de vedere politic, Carmen Dan nu a avut un mandat liniştit, ea fiind implicată în scandaluri şi jigniri publice cu alţi oameni politici, chiar din PSD.

Cel mai răsunător scandal este cel prin care Carmen Dan şi fostul premier Mihai Tudose şi-au adresat cuvinte grele, fie pe Facebook, fie prin intermediul presei. Fostul premier a numit-o pe Dan „minicnoasă, agresivă şi incompetentă”, iar replica ministrul nu a întârziat să apară, Tudose fiind numit „bădăran securist”. Scandalul dintre cei doi a plecat de la numirea lui Cătălin Ioniţă, şeful Direcţiei Generale Anticorupţie, în funcţia de şef al Poliţiei Române. La vremea aceea, premierul Tudose s-a opus acestei numiri, şi implicit demiterii lui Bogdan Despescu. Carmen Dan a cerut atunci „capul” lui Despescu, ca urmare a arestării poliţistului pedofil. În cele din urmă, conflictul dintre Dan şi Tudose, pe tema numirii unui nou şef la conducerea Poliţiei Române, s-a lăsat cu o furtună politică şi cu demisia lui Mihai Tudose.

Carmen Dan a fost numită ministru de Interne în ianuarie 2017, când l-a înlocuit pe Dragoş Tudorache. Ea a ocupat funcţia de secretar al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) între lunile martie şi septembrie 1990 şi secretar al Şcolii generale numărul 3 Videle între 1990 şi 1996. În iulie 1996 a devenit referent al Băncii Agricola – Agenţia Videle, funcţie pe care a deţinut-o până în noiembrie 2001. Din 2001 până în 2002 a fost teller front office la Raiffeisen Bank – Agenţia Videle. În 2002 a devenit consilier juridic al Consiliului Judeţean Teleorman – Serviciul Juridic şi Contencios, ocupând această funcţie până în anul 2010. Din 2010 până în 2012 a fost director executiv al Consiliului Judeţean Teleorman – Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Judeţului Teleorman.

Carmen Daniela Dan a fost subprefect al judeţului Teleroman timp de aproape doi ani, între 15 iunie 2012 şi 13 martie 2014, dată la care a devenit prefect al judeţului şi a ocupat această funcţie până în data de 22 decembrie 2016, când a fost numită preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, ca urmare a obţinerii unui mandat de parlamentar.

Carmen Daniela Dan a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Ecologică Bucureşti şi a fost licenţiată în iulie 2000 la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza. A făcut programul de master în Managementul Afacerilor Publice Europene între 2003 şi 2004, un program de perfecţionare în politici publice în administraţia publică locală în 2007 şi încă două programe în 2013, unul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici şi unul pilot de formare specializată în contextul exercitării funcţiei publice, destinat prefecţilor şi subprefecţilor.
Diplomele obţinute au fost din partea următoarelor instituţii: Academia de Studii Economice Bucureşti – Institutul Naţional de Administraţie, Institutul Naţional de Administraţie – Centrul Regional de Formare continuă Bucureşti, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.