Scena politică din Franţa. Emmanuel Macron este în corzi. Popularitatea lui Marine le Pen este în creştere şi poate câştiga alegerile prezidenţiale de anul viitor

  • În primăvara anului 2022, Franţa îşi va alege preşedintele.
  • Cel mai puternic contracandidat pentru Emmanuel Macron pare a fi Marine Le Pen.
  • Daca ar câştiga alegerile, Le Pen ar deveni primul lider de extremă dreaptă al ţării de la al doilea război mondial.
Urmărește
1101 afișări
Imaginea articolului Scena politică din Franţa. Emmanuel Macron este în corzi. Popularitatea lui Marine le Pen este în creştere şi poate câştiga alegerile prezidenţiale de anul viitor

Scena politică din Franţa. Emmanul Macron este în corzi. Popularitatea lui Marinne le Pen este în creştere şi poate câştiga alegerile prezidenţiale de anul viitor

În primăvara anului viitor, Franţa îşi va alege preşedintele. Cel mai puternic contracandidat pentru Emmanuel Macron pare a fi Marine Le Pen, care până săptămâna trecută a fost liderul partidului Frontului Naţional.
 
Alegerea lui Marine Le Pen, ca preşedinte al Franţei, ar produce un şoc internaţional la fel de mare ca rezultatul votului din Marea Britanie pentru Brexit în 2016 sau ca victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial din SUA, din acelaşi an. Dacă ar câştiga alegerile, Le Pen ar deveni primul lider de extremă dreaptă ales de la al doilea război mondial, scrie Financial Times.
 
Chiar săptămâna trecută, Le Pen s-a asemănat cu premierul Boris Johnson şi cu Donald Trump, ca un politician care ar putea triumfa cu sprijinul tuturor tipurilor de alegători. „Nu mai există diferenţă între stânga şi dreapta, există doar o separare între globalişti şi naţionalişti”, a spus Marine Le Pen.
 
Dar poate câştiga Marine Le Pen alegerile?
 
Potenţiala victorie a lui Le Pen este un subiect fierbinte în rândul politicienilor francezi, care au lăsat dezbaterile despre pandemia de Covid pe locul doi pentru a comenta despre ceea ce se poate întâmpla la viitoarele alegeri. Ei spun că există posibilitatea unui şoc pe scena politică din Franţa, la fel ca în Marea Britanie şi SUA.
 
„Există o mulţime de ingrediente la fel. O respingere a elitelor. Sentimente de nedreptate. Dorinţa de a prelua controlul asupra destinului ţării,” spune Chloé Morin, analist al grupului de reflecţie Fondation Jean-Jaurès. 
 
Consecinţele unei victorii de extremă dreaptă în cea de-a doua cea mai mare economie a UE ar avea un impact major în ţară şi în străinătate.
 
Le Pen şi-a „detoxifiat” cu succes partidul şi l-a mutat spre centru, de când i-a luat locul tatălui său, antisemitul Jean-Marie Le Pen, în calitate de lider în urmă cu un deceniu. Dar ea şi susţinătorii ei naţionalişti rămân ostili faţă de imigranţi şi de liberul schimb. Nu au experienţă economică, sunt prietenoşi cu autocraţii populişti, cum ar fi rusul Vladimir Putin şi extrem de critici faţă de UE. Aceste poziţii sunt opusul a ceea ce susţine Emmanuel Macron de când a devenit preşedinte în 2017.
 
Există şi alţi factori care ar putea să o ajute pe Le Pen să câştige alegerile în faţa lui Macron, pe care l-a numit  „ultima gâfâială a vechiului sistem.” Unul dintre ei este felul în care Macron  a tratat pandemia, fiind acuzat, chiar şi de medici, că nu a urmat sfaturile consilierilor ştiinţifici şi nu a impus o blocare mai strictă pentru a reduce al treilea val de infecări.
 
În cele din urmă, el a extins restricţiile de circulaţie în toată ţara începând de sâmbătă. Dar peste 96.000 de oameni au murit din cauza virusului în Franţa, iar noile mutaţii au dus la copleşirea unităţilor de Terapie Intensivă din Paris şi din nordul ţării.
 
O altă problemă pentru Macron este reputaţia sa de persoană arogantă. Dar cu un procent între 34% şi 41% pentru activitatea de preşedinte din ultimele săptămâni, Macron este mai popular decât predecesorii săi socialişti şi de centru-dreapta François Hollande şi Nicolas Sarkozy, în aceeaşi perioada a mandatelor lor.
 
„Marine Le Pen va câştiga”, spune Arnaud Montebourg, un socialist, fost ministru al Economiei în era Hollande. „Este ca fenomenul Trump sau fenomenul Brexit”.
 
Montebourg mai spune că Macron şi politicile sale „oligarhice” au stimulat popularitatea lui Le Pen şi că preşedintele se păcăleşte pe el însuşi şi pe Franţa încercând să convingă oamenii să-l voteze pe el ca „bastion” împotriva lui Le Pen şi extrema dreaptă, într-un posibil tur doi al alegerilor.
 
„Macron este urât de mulţi oameni pentru că este arogant. Aşadar, el nu este„ bastionul”. El este cel care o va pune pe Marinne Le Pen la putere," adaugă Montebourg. 
 
Chloé Morin, analist al grupului de reflecţie Fondation Jean-Jaurès, este de acord că Macron este văzut ca „arogant, dispreţuitor, trufaş” şi spune că sprijinul pentru administraţia sa într-un moment de criză naţională i-a mascat nepopularitatea. Chiar dacă Le Pen este provocatoare „există o grămadă de oameni care îl detestă pe Macron la fel de mult pe cât îl urau pe Sarkozy”, spune ea.
 
Macron a ieşit victorios la alegerile din 2017, în mare parte, pentru că a susţinut ceea ce părea reforma economică nepartizană şi un fel de internaţionalism viguros, dar niciunul nu a produs rezultatele pe care şi le-ar fi dorit.
 
„În acest moment nu are realizări în politica externă de care să se poată folosi într-o campanie electorală şi să susţină că Franţa are mai multă măreţie”, spune Nicholas Dungan, senior editor la Atlantic Council Europe Center. „În sfera internă, Macron are realizări politice, cum ar fi reforma pensiilor, dar ceea ce îi lipseşte este ceva despre care francezii să poată spună „Iată cum mi-a schimbat viaţa în bine ”.
 
„În anumite privinţe, Macron apare ca o versiune franceză a lui Obama, lustruită, cerebrală, sigură de sine, extrem de inteligentă şi complet profesionistă. Dar fostul preşedinte american a găsit că este mai natural decât Macron să convingă oamenii că le simte durerea,” adaugă Dungan.
 
Cele mai recente sondaje de opinie sugerează că Le Pen are şanse reale de a câştiga, reprezentând o ameninţare semnificativă pentru instituţia franceză şi unitatea UE. 
 
În cursa prezidenţială din 2017, Macron a învins-o pe Le Pen cu 66% la 34%. Anul viitor, potrivit ultimelor sondaje de opinie, Le Pen ar putea conduce în primul tur şi ar intra în marea finală. Iar dacă îl va avea ca adversar pe Macron se preconizează ca va câştiga la o diferenţă mică, potrivit unui sondaj Harris Interactive-L’Opinion din martie.
 
Asta în condiţiile în care mulţi alegători de stânga au spus că se vor abţine. Unii ar putea chiar să voteze pentru Le Pen, ale cărei susţinători se află în oraşele industriale din nord, cândva dominate de comunişti.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici