Şcolile din România devin focare de droguri, iar autorităţile statului se mişcă lent în prevenirea celui mai mare pericol pe care îl îndură tinerii din noile generaţii

Numărul crescut de accidente rutiere din cauza consumului de droguri, valul uriaş de spectatori arestaţi pentru deţinere de droguri periculoase la festivaluri sezoniere, dar şi vârsta tot mai mică la care încep minorii să se drogheze, determină autorităţile statului să ia măsuri, ce-i drept, întârziate şi fără prea mare eficacitate.

România nu prea pare să treacă clasa la combaterea consumului de droguri în şcoli. 

Deşi se fac deja două luni de la tragicul accident rutier de la 2 mai, preşedintele Klaus Iohannis abia pe 12 octombrie va convoca o şedinţă CSAT pentru a dezbate una dintre cele mai grave probleme ale României pe plan intern. 

Guvernanţii se contrazic şi nu găsesc măsuri care să se plieze pe realitate. 

DANIELA COTEŢ, expert în educaţie, declară:

,, Din păcate, subiectul este unul foarte sensibil şi nu avem pregătirea necesară să adresăm soluţiile corecte. Nu trebuie să reinventăm roata. Avem atâtea state care s-au luptat cu consumul de droguri şi au reuşit să reducă. Avem exemple de proiecte politice care au avut succes. Nu înţeleg de ce trebuie să testăm noi lucruri care nu au fost testate în altă parte". 

Ce impact au drogurile asupra organismului unui minor, ne spune RADU ŢINCU, şeful secţiei de toxicologie de la Spitalul Floreasca.

,Din păcate, vârsta de consum a scăzut foarte mult. Discutăm de 13-14 ani. Pacienţi care se internează pentru supradoze sau care dezvoltă deja adicţii. Canabisul este o substanţă pe care eu o consider inofensivă, dar în realitate nu este aşa. Ea acţionează la nivelul unui creier ce se află în dezvoltare. Prolifică eliberarea unor neurotransmiţători. Acestea duc la apariţia unor tulburări de comportament care afectează capacitatea de atenţie, de memorie….şi mai dramatic, marijuana reprezintă doar debutul consumului de stupefiante”.