Video Scutul antirachetă de la Deveselu va fi inaugurat în prezenţa secretarului general NATO. Jens Stoltenberg: NATO se angajează solemn faţă de securitatea României - FOTO/VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit joi la Palatul Cotroceni pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunând că este o zi importantă pentru România datorită inaugurării bazei Deveselu.

"Bine aţi revenit în România şi la Palatul Cotroceni. Este o zi foarte importantă pentru noi toţi cei de aici, inaugurarea bazei Deveselu. În afară de asta, mă bucur foarte mult că aţi decis să veniţi să discutăm şi putem aprofunda proiectele comune, în special summit-ul de la Varşovia şi să găsim o abordare comună bună", a spus preşedintele.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, la Palatul Cotroceni că România este un aliat de încredere al alianţei, iar "NATO se angajează solemn faţă de securitatea României", precizând că scutul antirachetă de la Deveselul nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Înaltul oficial NATO a spus că aşteaptă cu nerăbdare să meargă la inaugurarea scutulul antirachetă de la Deveselu şi a mulţumit României pentru angajamentele României şi pentru contribuţia pe care o are în cadrul alianţei. El a calificat drept "excelentă" discuţia cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

Jens Stoltenberg a invocat "acţiunile agresive ale Rusiei" în Ucraina şi a spus că NATO trebuie să reacţioneze la un astfel de comportomanent. "Nu dorim o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou război rece", a spus el, precizând că nu este nicio contradicţie între consolidarea prezenţei NATO pe flancul estic şi un dialog cu Federaţia Rusă.

Secretarul general al NATO a mai spus că Rusia este dispusă să folosească forţa pentru a încălca graniţele, este un tipar folosit, tocmai din acest motiv NATO nu poate fi pasiv.

El a insitat însă că scutul antirachetă de la Deveselu are un caracter defensiv.

La eveniment vor mai participa miniştrii de Externe şi al Apărării, Lazăr Comănescu, respectiv Mihnea Motoc, reprezentanţi ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forţelor Navale ale SUA dislocate în Europa, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi ai autorităţilor locale. Oficialii vor face turul centrului de comandă al Facilităţii antirachetă, urmând ca la ora 13,00 şeful Executivului să susţină o conferinţă de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu adjunctul Secretarului apărării al SUA, Robert Work. Dacian Cioloş va avea apoi o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmată de semnarea în Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu.

''România a susţinut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populaţiilor şi forţelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilităţii de la Deveselu România îşi asumă concret un astfel de efort'', consideră premierul Dacian Cioloş.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010.

Negocierea pentru scutul de la Deveselu au fost conduse de asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea şi Conformitatea Armamentelor, Frank Rose, iar pentru partea română a negociat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.

"SUA nu a avut niciodată un partener mai bun decât România, fie că e vorba de negocierea sau implementarea acordului. O mare parte din merit aparţine lui Daniel (Ioniţă – secretar de stat MAE – n.r.) şi lui Bogdan Aurescu, care a fost negociatorul şef pentru partea română. Le acord atât de multă încredere pentru că au fost capabili să treacă de la concept la un dispozitiv operaţional în şase ani, menţinându-se în limitele de timp şi de buget", a spus Frank Rose, într-o conferinţă de presă ţinută miercuri la Bucureşti.

Rose a mai spus că baza de la Deveselu, combinată cu navele din Marea Mediterană, oferă o îmbunătăţire semnificativă a sistemului de apărare al NATO faţă de ameninţările cu rachete balistice cu rază mică şi medie de acţiune provenite din afara zonei euro-atlantice.

Rusia şi-a exprimat nemulţumirea în mai multe rânduri referitor la scutul de la Deveselu şi chiar a ameninţat cu repercursiuni subliniind că deţine rachete care pot distruge atât baza din România, cât şi pe cea din Polonia, în timp ce oficiali NATO, români şi americani au dat asigurări că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei.

"Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei", a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, conform Interfax. "Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existând riscul afectării echilibrului strategic", a subliniat diplomaţia rusă. "În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare", a reiterat Moscova.

Pe de altă parte, Frank Rose a explicat miercuri la Bucureşti că sistemul nu este capabil să submineze capacităţile strategice, ci doar să contracareze ameninţări venite din afara zonei NATO. De asemenea, oficialul american a mai spus că în ultimii 25 de ani au existat numeroase propuneri de cooperare pe tema apărării antirachetă între NATO, SUA şi Rusia, inclusiv pentru două centre de apărare de acest tip pentru care să colaboreze Rusia cu NATO, dar că în 2013 Rusia a încheiat unilateral dialogul, înainte de alipirea Crimeei.

"Am avea niste provocări foarte, foarte dificile în a ne descurca cu sisteme ruseşti avansate. Ruşii construiesc sisteme pentru rachete de mult timp şi ştiu cum să facă asta bine. (...) Sistemul nostru de apărare nu are capacitatea tehnică să contracareze o asfel de ameninţare. Aş menţiona şi că au multe rachete, deci chiar dacă ai vrea să faci capacitatea de apărare împotriva Rusiei, iar SUA şi NATO nu fac asta, ai avea multe provocări pentru că sistemul este sofisticat şi au un număr mare", a explicat Frank Rose.

Oficialul american a subliniat că Iranul a continuat să dezvolte, să testeze şi să desfăşoare rachete cu rază scurtă, medie şi intermediară de acţiune în ultimele luni, care pot ajunge în unele părţi ale Europei, inclusiv în România.

De altfel, Moscova a anunţat că a început să lucreze la îmbunătăţirea capacităţilor pentru depăşirea sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia, a avertizat marţi Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse.

Preşedintele american Barack Obama a anunţat planurile pentru întărirea sistemul antirachetă din Europa în septembrie 2009.

În prima fază a proiectului s-a amplasat un radar antirachetă în Turcia şi nave cu sisteme antirachetă în Marea Mediterană. În septembrie anul trecut a fost amplasată a patra şi ultima navă în Mediterană.

În a doua fază a proiectului americanii au terminat contrucţia bazei de la Deveselu şi au livrat sistemul de interceptare, iar joi are loc ceremonia oficială pentru marcarea certificării bazei.

A treia fază presupune construirea unei noi baze în Polonia, echipată cu tehologie superioară celei din România, contractul pentru construirea acesteia fiind atribuit în februarie anul acesta, urmând să devină operaţională în cursul anului 2018.

Viceamiralul James D. Syring, directorul Agenţiei de Apărare Antirachetă a SUA, a explicat în decembrie la Bucureşti că sistemul de la Deveselu este o adaptare a sistemului naval de apărare antirachetă AEGIS, care foloseşte un radar SPY-1, un procesor de semnale multi-misiune, un sistem de lansare verticală Mark 41 şi alte procesoare de comandă, control şi comunicaţii. Sistemul este capabil să lanseze rachete interceptoare SM-3 Block IA, IB, iar din 2018 Block IIA.

Construcţia hangarului de la Deveselu a început în New Jersey şi a fost finalizată în România în 2014, iar instalarea a avut loc din septembrie 2014 până în martie 2015. Au fost livrate peste Ocean, în România, 156 de containere cu peste 900 de tone de oţel, conform lui Syring. Sistemul de la Deveselu a fost gata în august 2015, apoi a intrat în teste, fiind declarat operaţional în decembrie 2015.

Iniţial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. În 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA, iar în 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.

România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.

La baza de la Deveselu, Armata SUA a acordat prin licitaţie 4 mari contracte de lucrări, în valoare totală de aproximativ 177 de milioane de dolari. Cele patru firme care le-au câştigat sunt Kellog Brown & Root Services (SUA, 134 milioane dolari), Exelis Systems Corporation (SUA, 5,7 milioane dolari), Glacial PROD SRL (România, cel mai mic contract, de 3,3 milioane dolari) şi Zafer Taahhut, Insaat VE Ticaret A.S (Turcia, 33,6 milioane de dolari).

Baza de la Deveselu este în prezent una dintre cele mai moderne unităţi militare din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, fiind construită la începutul anilor '50 cu sprijin sovietic şi devenind apoi o importanta bază de aviaţie militară, cu toate dotările necesare.

Acolo au aterizat primele aparate MIG 15, în martie 1952, iar ulterior ele au fost înlocuite cu MIG 19. Prima escadrilă de MIG-21F-13 a aterizat tot la această bază, în februarie 1962.

Tot ca o premieră, la baza aeriană de la Deveselu a fost făcut primul zbor supersonic cu un MIG 19, în anii '60.

Baza de la Deveselu servea în anii '80 atât pentru zboruri de noapte, cât şi pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o sută de piloţi. Până în anii '90, baza a mai funcţionat doar pentru apărare aeriană cu o singură unitate operată pe timp de noapte. După 2002, baza nu a mai fost operaţională.

Citeşte şi: Cioloş: Sistemul antirachetă de la Deveselu e în grafic, nu e o ameninţare faţă de o ţară anume