Şedinţa CSAT pe tema trupelor româneşti din Irak a început

La şedinţa CSAT participă, pentru prima dată, şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, ca urmare a adoptării, de către Executiv, a Ordonanţei care permite preşedintelui Senatului să participe la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), ca vicepreşedinte.

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului este inclusă încheierea acordului bilateral între Guvernul României şi Guvernul Republicii Irak, privind statutul forţelor şi mijloacelor Armatei României în Republica Irak.

Un alt subiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei CSAT este retragerea României din Brigada multinaţională în aşteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operaţiuni ONU (SHIRBRIG).

Preşedintele Traian Băsescu a trimis, la 22 decembrie, conducerii Parlamentului o scrisoare în care solicită încuviinţarea Parlamentului pentru continuarea menţinerii forţelor armate române pe teatrul de operaţii din Irak, pe anul 2009.

În scrisoarea adresată celor două Camere, şeful statului solicita încuviinţarea Parlamentului pentru continuarea menţinerii forţelor armate pe teatrul de operaţii din Irak pe anul 2009, având în vedere invitaţia adresată României de către Guvernul Republicii Irak de a continua prezenţa cu forţe pe teritoriul irakian după 1 ianuarie 2009.

La 9 ianuarie, MAE a comunicat, la solicitarea MEDIAFAX, că ultimele detalii tehnice şi procedurale sunt în curs de a fi stabilite cu autorităţile irakiene, prin intermediul Ambasadei României la Bagdad, în coordonare cu ceilalţi parteneri prezenţi în Irak, urmând a fi finalizate cât mai curând posibil.

Informaţia a fost susţinută de MAp care, contactat de MEDIAFAX, a explicat că "procesul de stabilire a detaliilor procedurale şi tehnice este unul complex şi, din acest motiv, discuţiile privitoare la încheierea Acordului tehnic privind misiunea românească în Irak nu au fost încă finalizate".

Potrivit MAE, o delegaţie de experţi din MAE, MAp şi Ministerul Justiţiei s-a aflat până la data de 31 decembrie 2008 la Bagdad.

"Discuţiile au avansat consistent pe definirea tipurilor de misiuni pe care le vor desfăşura / la care vor participa militarii români, care vor fi incluse într-un document bilateral (memorandum de înţelegere) care va fi semnat cu partea irakiană", adaugă Ministerul de Externe.

Potrivit MAp, "procesul de stabilire a detaliilor procedurale şi tehnice este unul complex şi, din acest motiv, discuţiile privitoare la încheierea Acordului tehnic privind misiunea românească în Irak nu au fost încă finalizate". "Referitor la tipurile de misiuni, ele vor fi aceleaşi ca şi până în prezent, cu caracter de menţinere a păcii", completează MAp.

MAE reaminteşte că, în prezent, baza legală a prezenţei militare românesti este deja asigurată de Rezoluţia Parlamentului de la Bagdad referitoare la prezenţa trupelor străine (altele decât ale SUA) în Irak după data de 31 decembrie 2008, aprobată de Consiliul Prezidenţial irakian, şi hotărârea Parlamentului României din data de 22 decembrie 2008, privind continuarea prezenţei militare a României în Irak.

De asemenea, potrivit MAp, "în prezent, militarii români îşi continuă misiunea în Irak pe baza Hotărârii Parlamentului României nr.32/2008 privind continuarea prezenţei militare a României în Irak şi pe baza aprobării de către Consiliul Prezidenţial irakian a rezoluţiei Parlamentului de la Bagdad referitoare la prezenţa trupelor străine (non-americane) în Irak dincolo de 31 decembrie 2008".