Şeful CJ Harghita: Decizii care consolidează actuala structură regională, iresponsabilitate politică

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a declarat, vineri, că, din punctul de vedere al organizării teritoriale, proiectul de lege privind regionalizarea României nu diferă de propunerea lui Traian Băsescu, numai că în acel caz regiunile se numeau superjudeţe.

Borboly a afirmat că actuala structură regională nu este funcţională întrucât "nu a fost în stare să realizeze scopurile stabilite prin lege".

"Diferenţele de dezvoltare teritorială cresc din anul 2007, crescând şi diferenţele salariale dintre regiuni şi judeţe. Pentru această dispută nu avem nevoie de niciun argument etnic, actuala structură regională nu este funcţională, nu a fost în stare să realizeze scopurile stabilite prin lege. Din acest punct de vedere, luarea unor decizii care consolidează actuala structură este nu numai o laşitate, ci şi o iresponsabilitate politică, ce va afecta şi partidul aflat la guvernare şi oamenii vor constata în 2016 şi 2020 că nu trăiesc mai bine. Astfel, această formă de regionalizare nu trebuie aprobată şi acceptată", a spus Borboly.

În ceea ce priveşte textul proiectului, preşedintele CJ Harghita a spus că "acesta confirmă graba cu care USL doreşte să realizeze regionalizarea, aceasta fiind o promisiune electorală a lor" şi a criticat faptul că înaintea formulării propunerii legislative nu au fost făcute analizele, prognozele necesare şi consultarea populaţiei.

"Textul proiectului de lege nu se bazează pe realităţi socio-economice, pe politici de dezvoltare, şi nici nu serveşte dezvoltarea durabilă a economiei, de asemenea, în forma actuală nu facilitează reducerea deficitului democratic existent. Ţara are nevoie de reorganizare administrativă, însă nu în orice structură şi nu în orice condiţii", a spus Borboly Csaba.

El a susţinut că păstrarea actualului sistem regional "dă dovadă de lipsă de idei din partea unui guvern cu majoritate de două treimi" şi ar avea efecte nefavorabile pe termen lung.

"Guvernul ar trebui să simtă importanţa acestui moment istoric, deoarece orice decizie luată în mod eronat, nejustificat, va avea efecte catastrofale pe termen lung asupra situaţiei economice a cetăţenilor. Trebuie evitată repetarea luării de decizii eronate, similare celor adoptate în anii '90. România de astăzi are nevoie de regiuni care se organizează în baza principiului de dezvoltare economică şi teritorială similară, şi nu prin prisma principiului trei judeţe sărace şi trei judeţe bogate", a arătat Borboly.

El a apreciat că o structură care nu are în vedere condiţiile economice, sociale, istorice şi culturale va putea fi durabilă doar prin costuri foarte ridicate.

"Proiectul de lege nu acordă atenţie acestor aspecte şi preconizează o funcţionare administrativă greoaie şi costisitoare", a afirmat Borboly, exprimându-şi speranţa că "simţul realităţii va avea câştig de cauză".

Borboly a opinat că, în aparatul propriu al agenţiilor de dezvoltare, judeţele trebuie să fie reprezentate în mod egal.

Şeful CJ Harghita a apreciat că proiectul de lege privind regionalizarea României are şi numeroase propuneri pozitive, exemplificând prin defalcarea competenţelor între stat şi regiune şi propunerea privind bugetele multianuale, care ar putea moderniza funcţionarea administraţiei publice.

"În baza unui ciclu de programare multianual se pot întocmi proiecte, se pot derula investiţii de dezvoltare regională cu o mai mare eficacitate", a spus preşedintele CJ Harghita.

România va avea 8 regiuni - Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est - care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile.

Proiectul prevede că teritoriul naţional al României este împărţit în 8 regiuni, cu reşedinţele la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj-Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.

Regiunile prevăzute de proiect sunt: Regiunea Bucureşti-Ilfov - municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti; Regiunea Centru - judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia; Regiunea Nord-Est - judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ; Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca; Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara; Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova; Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi; Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.

Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.