Şeful PDL Covasna:La Bucureşti, mulţi nu înţeleg chiar nimic din problemele românilor şi maghiarilor

Preşedintele PDL Covasna, Dan Manolăchescu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că are "senzaţia din ce în ce mai apăsată" că mulţi, la Bucureşti, nu înţeleg "chiar nimic" din problemele românilor şi ale maghiarilor din Covasna.

"În urma întâmplărilor din ultima perioadă, am senzaţia, din ce în ce mai apăsată, că foarte multă lume la Bucureşti nu înţelege sau nu vrea să înţeleagă chiar nimic din problemele românilor şi ale maghiarilor din Covasna", a spus Manolăchescu.

Liderul PDL Covasna a apreciat că societatea românească nu este pregătită nici după 20 de ani pentru o dezbatere pe tema convieţurii româno-maghiare, din secuime în primul rând.

"Cred că nici după 20 de ani nu suntem pregătiţi pentru o dezbatere pe tema convieţurii româno-maghiare, din secuime în primul rând, ceea ce înseamnă că voi lăsa să mai treacă câţiva ani până când voi încerca încă o dată să mai deschid subiectul acesta", a spus Manolăchescu.

El a menţionat că a încercat acest lucru, în urmă cu şapte ani, din postura de fondator şi de preşedinte al Asociaţiei pentru Comunitate, care a fost şi este promotoarea multiculturalismului, a convieţuirii şi a stabilităţii unor relaţii interetnice.

"Am mai încercat acum, din postura de politician, iar ultimul demers pe această temă este lansarea online a cărţii «Mituri ale Ţinutului Secuiesc»", a afirmat preşedintele PDL Covasna, precizând că această carte ar putea aduce în lumină adevăratele probleme ale relaţiilor dintre maghiarii şi românii din secuime.

"Valoarea acestei cărţi este normalitatea şi apelul la normalitate. O asemenea carte într-o societate normală, într-o zonă de convieţuire interetnică firească, nu şi-ar avea locul, însă exacerbările naţionaliste fac ca această carte să aibă ceva de spus", a conchis Manolăchescu.

Dan Manolăchescu a lansat, în vara anului 2009, prima sa carte - "Mituri ale Ţinutului Secuiesc - mic îndreptar de convieţuire româno-maghiară în secuime".

El preciza atunci că acest volum nu este o lucrare ştiinţifică, ci rezultatul observaţiilor empiric-jurnalistice, adică "pretins obiective", pe care le-a făcut de-a lungul timpului, în comunităţile române şi maghiare din secuime şi din Ardeal.

"Cartea aceasta se adresează celor care mai au ochi de văzut şi urechi de auzit. Celora care mai cred că viitorul unor judeţe din inima ţării nu seamănă nici cu Kosovo, nici cu Transnistria. Dar în special celor care vor să mai vadă zâmbete pe feţele vecinilor, indiferent de limba în care se salută", scrie autorul în cuvântul-înainte al cărţii.

Între timp, cartea a fost editată în limba maghiară.