- Home
- Politic
- BUCUREŞTI, (30.03.2015, 14:46)
- Valentina Postelnicu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Senat - Modificarea CPP privind încătuşarea arestaţilor preventiv, discutată în Comisia juridică
Comisia juridică a Senatului va discuta, marţi, o propunere de modificare a Codului de Procedură Penală, inţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae şi aflat în consultare publică din ianuarie, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă.
Urmărește
201 afișări
Senat - Modificarea CPP privind încătuşarea arestaţilor preventiv, discutată în Comisia juridică (Imagine: Mediafax Foto)
Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus la începutul anului o propunere legislativă pentru modificarea Codului de Procedură Penală, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă şi se introduce, ca măsură preventivă, ”arestul sever”.
Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat şi a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern si la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Valdimir Putin s-ar confrunta cu o revoltă a armatei. Comandanții militari ruși refuză să-și trimită subordonații la atacuri
-
Putin se confruntă cu o revoltă a armatei. „Comandanţii refuză să trimită trupe” pentru un asalt pe râul Nipru, spun partizanii ucraineni
-
Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor va fi luni, la ora 9.00. Va fi ales preşedintele Camerei
-
Scandalul taxelor. Trump ameninţă cu preluarea controlului asupra Canalului Panama
Propunerea legislativă, care urmează să intre, marţi, în dezbaterea Comisiei juridice din Senat, prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.
De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, pottrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.
În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.
Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativă, prin noul Cod de procedură penală au fost revizuite măsurile preventive în sensul în care, pe de o parte, limitările de circulaţie, în ţară şi localitate, au fost incluse în controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, iar pe de altă parte, a fost introdusă măsura arestului la domiciliu.
Ca urmare a acestor modificări, prin decizia recentă a Curţii Constituţionale, s-a constatat faptul că în măsura în care nu există limitări în timp, controlul judiciar nu corespunde exigenţelor Constituţiei României.
În acest context, potrivit iniţiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăşi 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, deurata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situaţia cauzelor ajunse în faţa instanţei de judecată.
Şerban Nicolae mai menţionează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate, se creează confuzii. Astfel, se foloseşte termenul ”arest” ( arestat la domiciliu) şi respectiv sintagma ”arestare preventivă” în cazul privării de libertate, prin deţinerea în centre special destinate.
”Diferenţa nu ţine de termenii folosiţi, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite”, se precizează în expunerea de motive.
În aceste condiţii, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate- arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: ”arestul la domiciliu”, respectiv ”arestul sever”.
Potrivit iniţiatorului, principala diferenţă rezultată din locul de desfăşurare este dată de severitatea măsurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de deţinere a inculpatului într-o unitate specializată cum sunt cele care, în forma anterioară a codului, era utilizate pentru reţinere şi arestare preventivă.
Şerban Nicolae mai menţionează că o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele privitoare la persoana inculpatului.
Potrivit acestuia, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţe care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională.
Senatorul PSD mai spune că propunerea legislativă nu modifică ipotezele măsurii arestării pentru asigurarea bunei administrări a cauzei.
”Reintroducerea sintagmei ”pericol concret” existentă în forma anterioară şi redusă la ”pericol” în forma actuală, evită confuzia între pericolul social al infracţiunii şi pericolul concret pentru ordinea publică”, se mai arată în expunerea de motive.
Şerban Nicolae mai spune că în cazulîn care inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuţat şi nici supus unor măsuri exagerate, cu ocazia deplasării în spaţiul public.
”Aceleaşi considerente trebuei aplicate şi în cazul aducerii cu mandat emis fără citarea prealabilă a făptuitorului, evitându-se, astfel, comiterea de excese sancţionabile din perspectiva respectării dispoziţiilor constituţionale şi procesual penale sau chiar a normelor europene”, mai apreciază iniţiatorul proiectului.
Citește pe alephnews.ro: Descoperirea care sfidează înțelegerea noastră asupra Universului: Ce este „timpul negativ” în fizică
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Meta este dat în judecată pentru „traumatizarea pe viață” a moderatorilor Facebook din Kenya. Peste 140 de angajați sunt diagnosticați cu PTSD
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Cum reuşeşte o companie din România să facă zeci de milioane de euro dintr-o resursă pe care mulţi oameni din ţara noastră o ignoră şi care sunt planurile acesteia pentru viitor
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Nicoleta Luciu, probleme cu greutatea. A ajuns de nerecunoscut. Cum arată acum, la 25 de ani după ce a câștigat Miss România
CANCAN.RO
Care este cea mai sănătoasă sare din comerț, potrivit lui Dragoș Pătraru. Majoritatea bucătarilor din Vest o folosesc
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe