Senator ALDE: Pe listele Autorităţii Electorale Permanente sunt 700.000 de persoane în plus faţă de datele INS

"Preşedintele INS a lămurit pentru mine un lucru care este elocvent. Populaţia României este într-un proces de scădere. Avem un spor negativ de circa 25% pe an. Asta înseamnă că populaţia României se împuţinează cu circa 70.000 de persoane pe an. Asta e ceea ce ne-a confirmat preşedintele INS. Eu am ridicat o problemă. Am verificat listele electorale de la referendum din 2012 şi am văzut acolo că sunt 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Coroborând cu ceea ce ne spunea preşedintele INS, că populaţia INS scade cu 70.000 de persoane pe an, ar fi trebuit să scădem cu circa 500.000 în această perioadă. În 2019, văzând persoanele înscrise pe listele electorale, am constatat că numărul a crescut cu 700.000. În loc să ne împuţinăm cu 500.000 aşa cum spune INS, pe listele AEP constatăm că sunt 700.000 de persoane în plus", a declarat, miercuri, Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice din Senat.

Senatorul ALDE a spus că doreşte ca la şedinţa viitoare a Comisiei Economice să invite reprezentanţii AEP şi ai Ministerului de Interne pentru a clarifica discrepanţa de date şi de ce nu sunt folosite informaţiile de la INS.

"Cred că trebuie să facem lumină în această situaţie. Am gândit că la şedinţa viitoare să invităm pe cei de la AEP, MAI, să vedem de ce suntem în această situaţie. Vrem să ştim pe ce bază lucrează AEP, dacă foloseşte date de la statistică, pentru că datele de la statistică sunt cele mai relevante, mai ales că recensământul din 2011 a costat 60 de milioane euro şi mi se pare absolut aberant ca având acele date la dispoziţie, să nu le folosim", a afirmat Zamfir.

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Andrei Tudorel, a explicat, în cadrul audierii de la Comisia Economică, modul în care instituţia din subordinea sa a acţionat la recensământul din 2011.

El a explicat că datele de atunci au fost colectate după CNP.

"Recensământul din 2011 a fost foarte complex, dintr-un motiv foarte simplu. S-a introdus un instrument nou în momentul respectiv, codul numeric personal. Din păcate, recensământul s-a desfăşurat într-o perioadă politică intensă. Au fost alegeri. Atunci s-a creat această confuzie, între folosirea datelor statistice pentru alegeri, folosirea datelor statistice pentru informaţiile publice ale statului român. Nu am fost în instituţie în perioada respectivă. Am venit în 2013. Garantez că au fost date de bună calitate. Nu numai că am salvat 60 de milioane de euro, am salvat imaginea României. Dacă noi nu finalizam acel recensământ şi l-am finalizat în condiţii foarte bune, am fi fost printre puţinele două sau trei ţări care nu şi-au încheiat recensământul la nivel mondial. Recensământul este organizat în toate ţările lumii cam în acelaşi an. Runda următoare, 2020-2021. Până la sfârşitul lui 2022, datele trebuie încheiate", a afirmat Andrei Tudorel.

Tudorel a mai spus că statististica din România nu trebuie validată de Guvern.

"Statistica din România, ca statistica din orice ţară, nu numai din Europa, nu are obligaţia ca datele statistice să fie validate de un Guvern. INS este în subordine strict administrativă. Din punct de vedere politic, nu există nicio subordonare. Regulamentul european stabileşte foarte clar, preşedintele INS este singurul care decide asupra componentei profesionale asupra statisticilor publicate de INS. Există o obligaţie ca datele statistice să fie publicat în acelaşi timp pentru toţi utilizatorii de date statistice, indiferent că sunt români sau străini. Noi avem obligaţia de a publica la o dată stabilită datele statistice respective", a declarat acesta.

Totodată, preşedintele INS a explicat modul în care au fost corectate datele întregistrate de două ori.

"În urma culegerii datelor din teritoriu, o anumită parte a populaţiei nu a avut completat unul sau mai multe chestionare. În aceste condiţii, noi aveam două obligaţii. Prima obligaţie era să nu avem duble înregistrări, şi din fericire, fiind CNP, s-a putut foarte uşor realiza această analiză a existenţei dublelor înregistrări. Era şi chestiunea de completitudine, ce se întâmplă cu persoanele care nu şi-au completat datele la recensământ. Am avut un mare noroc la nivelul ministerelor. Au existat în 2011 surse administrative care au putu fi folosite şi pentru a veni să completăm această bază de date. Aici, trei cifre sunt relevante. Din teritoriu s-au cules 19.200.000, în urma analizelor dublelor înregistrări, s-a ajuns la 18.900.000. În urma completării cu surse administrative, cifra exactă a fost de 20.121.641. Nu am cules din surse administrative date privind religia, etnia şi limba maternă. Nu avem decât structura procentuală iar valorile absolute nu corespund datelor din teren, pentru că acestea sunt date care sunt declarate pe propria răspundere. Din acest motiv, relevante pentru cele trei caracteristici sunt structurile. Noi am publicat datele în 4 iulie 2013", a declarat preşedintele de la Statistică.

În acelaşi timp, Andrei Tudorel a transmis că în populaţia rezidentă nu intră şi cei care au plecat peste hotare mai mult de 12 luni.

"La recensământul populaţiilor şi locuinţelor se înregistrează populaţia rezidentă, conform definiţiei, standardului. Persoanele care sunt pe teritoriul ţării sau sunt plecate în străinătate mai puţin de 12 luni. Românii care sunt plecaţi în străinătate mai mult de 12 luni nu sunt cuprinşi în populaţia rezidentă. INS mai publică şi populaţia după domiciliu, adică toţi cetăţenii români care au domiciliul la o anumită dată pe teritoriul României. Aici există cele două diferenţe între populaţia rezidentă şi populaţia după domiciliu. Mai reproducem şi străinii care sunt pe teritoriul României, dar stau mai mult de 12 luni. La populaţia stabilă sunt şi cetăţenii altor state care stau pe teritoriul României dar mai mult de 12 luni. E o pondere mică. De ordinul zecilor de mii, cel mult de suta de mii", a explicat şeful INS.