Senator PDL: Parlamentarii să nu legifereze îngrădirea libertăţii de exprimare

În declaraţia politică pe care a făcut-o în plenul Senatului, el a solicitat sprijinul pentru "păstrarea unui bun al democraţiei greu câştigat şi în lipsa căruia se poate compromite orice demers de orientare a societăţii româneşti în direcţia moralităţii şi onestităţii în acţiune".

"Libertatea de exprimare este o valoare esenţială pentru o societate democratică, motiv pentru care modul în care se manifestă aceasta reprezintă un indicator care reflectă gradul de democratizare al unui stat", a spus Severin, care a amintit că dezbaterile privind codul penal au readus în discuţie şi chestiunea legată de infracţiunile asociate dreptului la libera exprimare.

"În cazul delictelor de presă, trecute în actualul proiect de cod penal, am ajuns la discuţiile de acum 15 ani, când aflam, cot la cot, oameni politici şi cetăţeni obişnuiţi, că libertatea de expresie a presei este esenţială pentru binele întregii societăţi, iar binele individual al oamenilor publici nu poate prevala asupra dezvoltării noastre, ca naţiune", a subliniat social-democratul.

Potrivit senatorului PDL, până în urmă cu 10 ani, fiecare delict de presă scos din codul penal a însemnat o lecţie greu de învăţat pentru societatea românească, el opinând că în România au fost uitate prea repede insistenţele Uniunii Europene din anul 2006 de a abroga acele articole care incriminau insulta şi calomnia. "Parcă am uitat prea repede cât de criticată a fost decizia de reincriminare a calomniei şi a insultei de la începutul anului 2007, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale", a opinat Georgica Severin.

"Nu jurnaliştii fac rău, răul există, este rolul jurnaliştilor să semnaleze răul, pentru ca el să poată fi eliminat", a menţionat senatorul PDL.

Parlamentarul a opinat că persoanele publice sunt datoare societăţii să permită o expunere mult mai mare decât este firesc, în cazul persoanelor obişnuite, principiu pe care, de altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl foloseşte atunci când judecă delictele de presă, în sensul în care Curtea nu vorbeşte despre calomnie atunci când constată că au fost vehiculate informaţii false.

"Ca urmare, informaţiile incorecte sunt tratate drept simple erori care pot fi rapid corectate prin drepturi la replică şi articole ulterioare, menite să completeze documentarea iniţială. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu condamnă autorii materialelor de presă care s-au dovedit incorecte decât atunci când cel prejudiciat poate proba reaua credinţă a jurnalistului ca a semnat acel articol", a mai spus Georgică Severin.

Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media au cerut recent Ministerului Justiţiei eliminarea unor articole din noul Cod civil referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi dreptul la replică, pe motiv că afectează libertatea presei. Organizaţiile semnatare consideră că "modul în care sunt formulate anumite prevederi referitoare la viaţa privată, protecţia datelor cu caracter personal, protecţia demnităţii umane, respectul datorat persoanei decedate şi dreptul la replică şi rectificare, limitează drastic libertatea de expresie şi pun în pericol libertatea şi buna funcţionare a presei". Conform celor trei organizaţii semnatare, proiectul de Cod civil nu face nicio referire la "buna-credinţă a jurnalistului, premisa de bază şi temei de apărare în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului".