Senatorii au decis ca procesele să nu se mai suspende prin sesizarea Curţii Constituţionale

Senatorii din Comisia juridică au adoptat, în unanimitate, propunerea de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, iniţiată de PDL, respingând doar articolul referitor la posibilitatea suspendării unei cauze aflate pe rol atunci când era invocată o excepţie de neconstituţionalitate.

Senatorii jurişti au admis, pe de altă parte, o propunere a senatorului PSD Dan Şova, prin care şi hotărârile Senatului, Camerei Deputaţilor şi Parlamentului reunit sunt supuse controlului constituţional de către Curtea Constituţională.

Comisia a avizat negativ un proiect al senatorului PSD Gyorgy Frunda, prin care se amenda Legea Curţii Constituţionale în sensul suspendării judecăţii unei cauze prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate.

În decembrie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil modificarea Legii de organizare a Curţii Constituţionale (CC), care are ca efect principal eliminarea suspendării judecării unui proces în cazul invocării excepţiei de neconstituţionalitate a unor texte de lege.

În temeiul articolului 38 alin. (3) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în baza Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii 2.033 A, din data de 12 noiembrie 2009, avizează favorabil propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală cu unele observaţii şi propuneri.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de Procedură civilă, a Codului de procedură penală şi abrogarea unei dispoziţii din Legea 85/2006.

Intervenţia legislativă are ca principal efect eliminarea suspendării judecării unei cauze judiciare în cazul invocării excepţiei de neconstituţionalitate.

În cazul în care Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă care a făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, proiectul prevede o nouă cauză de revizuire şi propune completarea Codului de procedură civilă a Codului de procedură penală în mod corespunzător.

Astfel, potrivit propunerii legislative, hotărârile definitive, pronunţate în cauzele în care Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate pot fi supuse revizuirii, dacă soluţia pronunţată în cauză s-a întemeiat pe dispoziţia legală declarată neconstituţională.

Cu privire la acest aspect, CSM susţine că trebuie observat că acceptarea unei asemenea cauze de revizuire ar fi în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) teza a II - a din Constituţia României, republicată, potrivit cărora, de la data publicării, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

"Prin urmare, nu se poate accepta ca efectele deciziilor Curţii Constituţionale să aibă caracter retroactiv şi să stea la baza reformării unor hotărâri definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti şi, de aceea, cauza de revizuire propusă trebuie exclusă din cuprinsul propunerii legislative", arată în decizia sa CSM.

Hotărârea CSM a fost comunicată Camerei Deputaţilor.

În 26 februarie 2009, membrii Comisiei juridice au adoptat un raport favorabil la o iniţiativa legislativă a liberalului Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, care prevede eliminarea suspendării de drept a judecării unei cauze în cazul invocării excepţiei de neconstituţionalitate, pentru a nu mai exista tergiversări ale proceselor.

Camera Deputaţilor a solicitat CSM un punct de vedere cu privire la iniţiativa legislativă.

"Obiectivul acestei iniţiative este benefic, pentru că dacă se ridică excepţia de neconstituţionalitate, procesul va continua, iar Curtea Constituţională va judeca şi ea. Astfel, toate încercările de tergiversare vor pieri, pentru că ridicările de excepţii de neconstituţionalitate nu vor mai avea sens", susţinea recent preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida.

El a afirmat că un amendament conform căruia deciziile Curţii Constituţionale nu vor mai fi comunicate părţilor, deoarece acestea oricum sunt publicate în Monitorul Oficial şi transmise celor două camere ale Parlamentului şi Guvernului, dar şi instanţei de judecată care a făcut sesizarea.

"Numărul cauzelor cu care eram sesizaţi era tot mai mare. Am ajuns la circa 3.000 de cauze. Asta făcea ca în fiecare zi de plen să avem între 50 şi 100 de cauze. Aceste excepţii care se ridică în faţa instanţelor de judecată de multe ori sunt făcute pentru a tergiversa procesul, pentru a prelungi durata acestuia, în special în păenal sau în dreptul commercial, unde sunt nişte bani puşi în discuţie", mai spunea Vida.

Iniţiativa legislativă a survenit seriei de suspendări a dosarelor de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei din luna mai 2007.

"Ne gândim la schimbarea procedurii în cotestarea constituţionalităţii. Să vedem dacă la instanţa supremă există o problemă de personal în ceea ce priveşte magistraţii asistenţi. Voi discuta cu preşedintele instanţei supreme în cel mai scurt timp şi cu experţii constituţionalişti cu privire la eventuala schimbare a procedurii de sesizare a Curţii Constituţionale", afirma în 30 mai 2007 Chiuariu, adăugând că "nimeni nu are interes - nici acuzarea şi nici acuzatul - ca procesele să fie tergiversate".

În 28 noiembrie 2007, Guvernul Tăriceanu a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (CC), a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală care dă dreptul judecătorului de a decide dacă suspendă judecarea unui dosar în cazul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate.

"Contestarea conformităţii cu Constituţia a prevederilor legale s-a transformat dintr-un drept legitim într-un abuz, folosit pe scară largă pentru a întârzia soluţionarea unor cauze. Aceasta afectează atât procedurile în dosarele de mare corupţie, lăsând impresia că nu se doreşte finalizarea acestora, cât şi litigii mărunte, în care cetăţenii obişnuiţi sunt privaţi de rezolvarea, într-un termen rezonabil, a problemelor pentru care s-au adresat justiţiei", susţinea fostul ministru al Justiţiei, Tudopr Chiuariu.

Chiuariu considera că modificarea propusă va scurta într-un mod considerabil durata procedurilor judiciare, atât în materie penală, cât şi în materie civilă. Totodată, demnitarul aprecia că prin aceste propuneri se va evita, pe viitor, sufocarea Curţii Constituţionale cu numeroase excepţii de neconstituţionalitate invocate şi va fi descurajată pratica abuzivă de ridicare a excepţiilor de neconstituţionalitate.