Senatorul PSD Şerban Nicolae a iniţiat o propunere legislativă pentru stabilirea regimului semnăturii electronice

„Prezenta propunere legislativă conferă şi actelor juridice, semnate între părţi, electronic, cu o semnătură avansată, necalificată, efectele juridice ale semnăturii olografe, dacă forma scrisă a actului este solicitată doar pentru probarea lui. Opţiunea este lăsată la latitudinea părţilor pentru a se facilita tranzacţionarea online şi pentru a fi în acord cu principiul consensualismului şi a libertăţii formei contractuale prevăzut la art. 1178 în Noul Cod Civil. Această abordare este în concordanţă cu proiectul de lege privind implementarea cărţii electronice de identitate care prevede furnizarea cerficatelor necalificate cetăţenilor în scopul semnării electronice”, prevede proiectul legislativ.

De asemenea, propunerea legislativă introduce posibilitatea identificării persoanei la distanţă, astfel încât să nu creeze dezavantaje concurenţiale pentru prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România şi pentru a fi, totodată, în tom cu evoluţia tehnologică.

Actul normativ clarifică şi statutul actelor juridice semnate electronic de către funcţionarii publici, potrivit iniţiativei.

„Propunerea legislativă clarifică statutul actelor juridice semnate electronic de funcţionari publici, astfel încât să se faciliteze debirocratizarea şi comunicarea comunicarea electronică între instituţiile publice, precum şi între acestea şi cetăţeni. În prezent, doar undeva la 10% dintre români interacţionează online cu administraţia publică sau trimit formulare online, în timp ce media europeană este de peste 35%. În consecinţă, digitalizarea administraţiei publice este un proces esenţial pentru facilitarea serviciilor de e-guvernare dar şi a tranzacţiilor electronice în general”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei.

O altă prevedere este instituirea principiului proporţionalităţii în stabilirea nivelurilor de autentificare şi identificare necesare pentru utilizarea serviciilor de e-guvernare, acestea fiind chestiuni abordate în prezent diferit şi aleator de către instituţiile şi autorităţile publice: „Spre exemplu, solicitarea unei informaţii de interes public nu necesită stabilirea aceluiaşi nivel de încredere şi identificare precum acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului”.

Iniţiatorul, senatorul PSD Şerban Nicolae precizează că actul normativ a fost trimis spre consultare şi Camerei Americane de Comerţ. El susţine că propunerea legislativă a pornit de la lacunele din Regulamentul UE privind identificarea electronică şi a serviciilor de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă.

„Intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi a serviciilor de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE («Regulamentul eIDAS»), denumit în continuare Regulamentul, a adus importante modificări pentru legea semnării electronice, Legea nr. 445/2001, în special în ceea ce priveşte efectele juridice ale înscrisurilor care au anexată sau ataşată o semnătură electronică. Printre modificările importante aduse de Regulament se numără: introducerea sigiliului electronic pentru identificarea persoanei juridice, acordarea de efecte juridice tuturor tipurilor de semnături electronice, acordarea efectelor semnăturii olografe cel puţin pentru semnătura calificată, diversificarea mijloacelor de identificare a persoanei, definirea nivelurilor de autentificare în accesarea serviciilor online furnizate de autorităţi publice. Propunerea de lege a pormit de la aceste lacune şi de la nevoile reale identificate pe piaţa privată dar şi în funcţionarea administraţiei publice. Proiectul a fost trimis spre consultare şi Camerei Americane de Comerţ”, potrivit expunerii de motive.

Propunerea legislativă privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice a fost înregistrată în procedură de urgenţă la Senat, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind decizională.