Senatul a respins OUG prin care se amâna plata despăgubirilor prevăzute în titluri executorii

Raportul Comisiei de muncă asupra OUG nr. 45/2010, pentru modificarea art.1 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, a fost respins de plenul Senatului, cu 57 voturi "împotrivă", 10 voturi "pentru" şi o abţinere.

Întrucât raportul comisiei, care formulase şi amendamente, a fost respins, a fost supus votului plenului textul iniţial al ordonanţei, fără modificări, fiind şi acesta respins, cu 34 de voturi "împotrivă", 31 de voturi "pentru" şi două abţineri.

Conform procedurii, a fost supusă la vot şi respingerea OUG, 37 din senatori votând pentru respingere, 31 împotrivă, iar doi s-au abţinut.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului prevedea că plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea bugetarilor, devenite executorii la data intrării în vigoare a ordonanţei se amânau prin acordarea a 34% din valoarea titlului executoriu în anul 2012 şi a câte 34% în 2013, respectiv 2014.

Motivarea oferită de Guvern avea la bază influenţa "substanţială" asupra bugetului de stat pe 2010 pe care ar fi avut-o executarea titlurilor executorii emise anterior, una dintre consecinţe fiind "imposibilitatea menţinerii echilibrelor bugetare" şi, implicit, "nerespectarea angajamentelor interne şi internaţionale" asumate de Guvern.

Senatul este prima Cameră sesizată.

În cadrul dezbaterilor, senatorul PSD Adrian Ţuţuianu a anunţat că membrii grupului său parlamentar vor vota împotriva proiectului de lege de adoptare a ordonanţei.

Invocând jurisprudenţa CEDO, Ţuţuianu arătat că intervenţia statului în faza executării hotărârii poate lua forma unei "întârzieri rezonabile" a plăţii, care ar fi de aproximativ de doi ani şi jumătate.

"Eu cred că nu este rezonabil să plătim drepturi aferente anului 2008 în 2012, 2013 şi 2014", a spus el.

Ţuţuianu a spus că întârzierea plăţii, în cazul acesti ordonanţe, se face pe o perioadă "deosebit de lungă", ceea ce nu se încadrează în ceea ce se cheamă o întârziere rezonabilă a plăţii.

Senatorul a mai arătat că, potrivit unei hotărâri a CEDO, nicio unitate statală nu poate să justifice refuzul de a executa o hotărâre judecătorească invocând lipsa de lichidităţi.

Preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, Cristian Rădulescu (PDL), a declarat că, din informaţiile pe care le are, suma totală care trebuie să fie restituită magistraţilor şi altor categorii de salariaţi în urma unor hotărâri judecătoreşti se ridică, în prezent, la 850 de milioane de euro.

Rădulescu a arătat că plăţile au fost amânate, în timp, prin ordonanţe succesive, astfel încât este posibil ca la sfârşitul anului 2010 aceste sume să depăşească un miliard de euro.

El a subliniat că, în acest caz, statul nu refuză plata, ci doreşte amânarea ei, având în vedere sumele mari care trebuie să fie returnate şi de care statul nu dispune.

"Jurisprudenţa europeană trebuie judecată cu minuţiozitate, dar şi aplicarea trebuie să ţină cont de context", a apreciat democrat-liberalul.