Senatul a votat Raportul Comisiei de anchetă, care neagă existenţa unor centre de detenţie CIA

Senatul a adoptat, cu 56 voturi "pentru", 6 voturi "împotrivă" şi două abţineri, raportul Comisiei de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri închiriate de CIA pe teritoriul României.

Senatorii PSD, PNL, PDL, PC şi UDMR au votat raportul, în timp ce membrii grupului PRM s-au abţinut de la vot.

Senatorul PNL Norica Nicolai, preşedintele comisiei de anchetă, a rezumat raportul întocmit de acest for parlamentar.

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a propus desecretizarea anexelor raportului întocmit de comisia senatorială. El a susţinut că aceste anexe "nu sunt un mare secret", iar, prin desecretizarea lor, informaţiile cuprinse pot astfel să fie analizate de forurile europene competente în domeniu.

Preşedintele de şedinţă, Doru Ioan Tărăcilă, a precizat că numai CSAT poate decide dacă instituţiile care au secretizat anexele raportului trebuie să le desecretizeze. El s-a declarat convins că CSAT va dezbate în proxima şedinţă problema desecretizării anexelor.

Senatorul PSD Dănuţ Ungureanu a precizat că raportul întocmit de Dick Marty cuprinde prezumţii şi supoziţii, care nu pot sta la baza unor concluzii viabile.

Senatorul PSD Mihail Popescu a susţinut că nu poate fi eliminată ipoteza că unele avioane puteau transporta deţinuţi, dar nu se poate susţine ideea că România a facilitat asemenea zboruri sau baze CIA pe teritoriul său.

Reprezentantul PRM Ilie Ilaşcu a arătat, însă, că nimeni nu ştie ce au transportat avioanele suspecte. El a adăugat că nu a văzut anexele clasificate ale raportului întocmit de comisie, deşi este membru al ale acestui for parlamentar şi deţine inclusiv certificat ORNISS.

Raportul comisiei arată că parlamentarii au audiat peste 200 de persoane, au avut mai mult de 60 de întâlniri cu membri ai Comisiei Consiliului Europei, cu şefi ai instituţiilor şi structurilor speciale din România şi au studiat peste 4.200 de pagini.

"La întrebarea dacă au existat baze secrete americane în România, comisia răspunde negativ", precizează raportul.

Acelaşi răspuns este dat şi la întrebarea referitoare la existenţa unor facilităţi secrete pentru deţinerea unor prizonieri. De asemenea, comisia arată că nu ar fi putut exista "fisuri" în sistemul de control al traficului, prin care să fi trecut neobservate anumite zboruri.

Parlamentarii mai spun şi că nu era posibil ca zboruri civile americane sau alte altor state să fi putut transporta deţinuţi pe teritoriul României.

De asemenea, comisia arată că există argumente temeinice pentru a spune că scopul escalelor efectuate de anumite avioane nu a avut nimic în comun cu transporturile ilegale de prizonieri pe teritoriul României.

Raportul mai arată că nu există şi nu au existat persoane deţinute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care să fi putut fi asimilate prizonierilor.

De asemenea, comisia răspunde negativ la întrebarea dacă ar fi fost posibil ca anumite instituţii din România să fi participat conştient, prin omisiune sau prin neglijenţă la operaţiuni de transport ilegal de deţinuţi prin spaţiul aerian sau prin aeroporturile din România.

Parlamentarii arată că Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi celelalte instituţii în domeniul anchetat de comisie nu au conoştinţă despre vreun avion civil care să fi aterizat sau să fi survolat teritoriul României, operat sau închiriat de CIA, ori de vreo firmă care să fi acţionat în interesul Agenţiei.

Nicio aprobare nu a fost cerută pentru un zbor operat de CIA sau un agent al acesteia.

Aeronavele militare nu au alte obligaţii sau constrângeri privind controlul civil asupra lor, în afara respectării regulilor civile privind operarea.

Autorităţile Aeronautice Civile Române nu deţin şi nu au deţinut informaţii referitoare la transportul de prizonieri pe zboruri aflate sub jurisdicţia lor şi nici despre aeronave care să fi transportat prizonieri şi să fi aterizat în România.

De asemenea, comisia precizează că există date clare în privinţa zborurilor de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi că niciunul dintre acestea nu întruneşte condiţii care să ridice suspiciuni referitoare la transportul ilegal, coborârea sau urcarea în avion a vreunui pasager.

Raportul parlamentar are anexat un document remis de directorul SRI de la acea vreme, Radu Timofte, în care se arată că Serviciul Român de Informaţii "nu deţine informaţii care să ateste existenţa unor astfel de centre de detenţie în ţara noastră".

De asemenea, SRI mai arată că nu deţine date privind implicarea vreunui oficial român în privarea secretă de libertate a uneia sau mai multor persoane în transportarea acestora pe teritoriul naţional. De asemenea SRI spune că nu are date în privinţa unor "atentate/acţiuni de instigare/implicare de către agenţii străine de informaţii a oficialităţilor române în activităţile de această natură".

O altă anexă, provenind de la Ministerul Justiţiei, arată că niciun funcţionar public al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al unităţilor subordonate nu a fost implicat în privarea secretă de libertate a unei persoane.

Autorităţile române nu au transmis încă un răspuns scrisorii CE, în care se cer informaţii legate de eventuala folosire a teritoriului României de către CIA pentru detenţia sau transferarea suspecţilor de terorism, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al comisarului Franco Frattini.

Potrivit acestuia, CE urmează să trimită în curând autorităţilor române o notă pentru a le reaminti că se aşteaptă un răspuns.

Prima scrisoare în care se solicitau lămuriri a fost trimisă de Comisia Europeană în iulie 2007, după publicarea raportului lui Dick Marty, care menţiona că atât România cât şi Polonia ar fi găzduit centre de detenţie secrete.

Răspunsul părţii române a ajuns la Bruxelles în toamna anului trecut, dar a fost considerat insuficient, motiv pentru care la sfârşitul lunii ianuarie a fost trimisă o nouă scrisoare în care se cer lămuriri.

Purtătorul de cuvânt al fostului ministru interimar al Justiţiei, Gelaledin Nezir, declara pentru MEDIAFAX, la 22 februarie, că Ministerul Justiţiei a început demersurile pentru ca Parlamentul să răspundă unei scrisori adresate de Comisia Europeană, în care se cer informaţii legate de eventuala folosire a teritoriului României de către CIA pentru detenţia sau transferarea suspecţilor de terorism. Acesta a precizat că o scrisoare transmisă de comisarul european Franco Frattini pe această temă a fost primită la Ministerul Justiţiei la începutul lunii februarie.

Potrivit purtătorului de cuvânt, Ministerul începuse demersurile pentru informarea Comisiei speciale din Parlament, însărcinată cu ancheta în acest caz.