Senatul adoptă din nou reducerea CAS şi respinge cererea de reexaminare a preşedintelui

UPDATE Senatul adoptă din nou reducerea CAS şi respinge cererea de reexaminare a preşedintelui

Senatorii au adoptat, luni, în sesiune extraordinară, proiectul de lege care prevede reducerea CAS cu 5% la angajator în varianta trimisă la promulgare, ei respingând, în acest sens, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

Proiectul de act normativ a fost adoptat cu 96 voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi două abţineri, iar cererea de reexaminare a fost respinsă.

Pentru a grăbi intrarea în vigoare a proiectului de lege care prevede reducerea CAS cu 5% la angajator, parlamentarii au decis să se întrunească în ultima săptămână înainte de începerea sesiunii de toamnă pentru a dezbate acest proiect de act normativ, trimis Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu pentru a fi reexaminat "din punct de vedere al oportunităţii”.

UPDATE Comisia de buget respinge cu unanimitate cererea de reexaminare a legii pentru reducerea CAS

Comisia de buget-finanţe a Senatului a adoptat, luni, un raport de admitere la proiectul de lege privind reducerea CAS la angajator, respingând cu unanimitate de voturi cererea de reexaminare a legii, transmisă de preşedintele Traian Băsescu.

Propunerea privind respingerea cererii de reexaminare a primit votul favorabil al tuturor senatorilor din comisie, deşi PNL şi PDL au criticat în dezbatere lipsa surselor de finanţare pentru această reducere cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor sociale la angajator.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentă la şedinţa comisiei de buget-finanţe, a declarat că, din analizele ministerului, încurajând angajatorii, pe piaţa forţei de muncă, la fiecare 20 de locuri de muncă existente se poate crea încă un loc de muncă.

Rovana Plumb a declarat în comisie că Ministerul Muncii şi întregul Guvern susţin reducerea CAS, precizând că este o măsură fiscală firească, de restabilire a normalităţii, pe o piaţă a muncii în care se doreşte crearea a cât mai multor locuri de muncă.

”În orice stat membru al UE şi nu numai, într-o economie funcţională, în momentul în care se înregistrează o creştere economică, se pot aplica măsuri de reducere a fiscalităţii pe piaţa muncii şi aceasta este o prioritate a Guvernului din momentul preluării guvernării”, a spus ministrul Muncii.

Rovana Plumb a mai precizat că s-a făcut un calcul şi îşi expirmă certitudinea că, încurajând angajatorul, pe piaţa forţei de muncă, la fiecare 20 de locuri de muncă se poate crea încă unul.

Aceasta a dat un exemplu, arătând că la nivelul lunii aprilie, când nivelul salariului mediu brut a fost de 2.400 de lei, o firmă plătea pentru un angajat un salariu mediu de 500 de lei, iar în situaţia reducerii cu cinci puncte procentuale a CAS va plăti 380 de lei.

”Este un calcul matematic pe care l-am făcut, rămân la dispoziţia angajatorului 120 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că firmele pot, la fiecare 20 de angajaţi, să mai angajeze unul, iar sumele din această economisire pot fi folosite de angajator fie pentru a crea un nou loc de muncă sau pentru a face investiţii”, a spus Rovana Plumb.

Ea a mai afirmat că a mai făcut un calcul la sfârşitul lunii iunie şi ”la 1.600 de lei net câştig al unui salariat, o companie plăteşte 2.900 de lei”, adăugând că este nevoie de această reducere a fiscalităţii pe piaţa muncii.

”Este o măsură extrem de aşteptată în tot ceea ce înseamnă zonă economică, angajator, piaţa forţei de muncă, pentru a putea duce la creşterea economică”, a mai declarat ministrul Muncii, precizând că această măsură va duce la o scădere a muncii nefiscalizate.

Senatorul PNL Akos Mora a declarat că Guvernul nu şi-a făcut ”temele de casă”, prin reprezentantul Ministerului de Finanţe, şi nu a precizat exact sursele de finanţare, atât pentru 2014, cât şi pentru 2015, pentru acoperirea deficitului, astfel cum este prevăzut şi în cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Traian Băsescu.

”Sumele sunt destul de consistente şi ar trebui precizate clar din ce surse şi ce capitole sunt luate”, a mai spus senatorul PNL.

Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Dan Manolescu a răspuns că, începând cu 2015, modul de fundamentare a bugetelor viitoare va ţine cont de această lege, şi măsurile care vor fi luate vor viza atât partea de cheltuieli, cât şi modalitatea prin care veniturile şi sumele existente, aplicabile a fi colectate, vor genera venituri care să acopere aceste minusuri.

Potrivit lui Manolescu, în privinţa obiectivelor încasărilor, de către ANAF, măsurile care au fost luate, în special în reorganizarea ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Antifraudă, încep să producă efecte şi vor genera venituri care să suplimenteze bugetul de stat, astfel ca această măsură să poată fi susţinută.

Senatorul PNL Iulian Dumitrescu l-a întrebat pe reprezentantul Ministerului de Finanţe dacă ANAF a colectat pe luna iulie ceea ce şi-a propus sau are ”un deficit de vreo 600 de milioane de lei faţă de ce şi-a propus”.

”Ca şi sumă generală, au fost perioade când planul de încasări al ANAF nu a fost realizat, ceea ce per total a condus la o nerealizare, dar tendinţa este de îmbunătăţire a acestor performanţe (...) Prin urmare, dacă această tendinţă continuă, vom avea o tendinţă de depăşire a încasărilor realizate”, a răspuns Manolescu.

UPDATE Comisia de muncă a Senatului aprobă amnistirea fiscală a mamelor şi pensionarilor

Proiectele de lege privind amnistierea fiscală a pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor au primit raport de admitere, luni, în Comisia de muncă a Senatului.

Potrivit senatorului PSD Alexandru Cordoş, cele două legi ale Guvernului au fost votate cu majoritate de voturi în comisia de muncă, primind raport de admitere.

Proiectele de lege vor intra, luni după-amiază, în dezbaterea plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor, care ar fi trebuit, la rândul ei, să dezbată marţi Legea privind reducerea CAS, a decis să ia în discuţie proiectul peste o săptămână, atunci când deputaţii se vor reuni în sesiunea ordinară.

Surse din conducerea Camerei au precizat, luni, pentru MEDIAFAX, că acest decalaj este motivat de raţiuni care ţin de calendar, o eventuală convocare a unei sesiuni extraordinare urmând a fi făcută doar spre sfârşitul săptămânii în curs.

Sesiunea extraordinară ar fi trebuit să aibă loc săptămâna trecută

Deşi iniţial Opoziţia a strâns numărul necesar de semnături pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Senatului şi Camerei Deputaţilor pe 18 şi 19 august, majoritatea a decis în şedinţa Biroului Permanent să amâne cu o săptămână sesiunea extraordinară pentru reexaminarea legii privind reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie.

Mai mult, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu a anunţat că s-a stabilit şi un parcurs pentru această lege, astfel că până pe data de 6 septembrie poate fi promulgată, pentru a intra în vigoare de la 1 octombrie, aşa cum şi-a propus Guvernul.

În urma amânării sesiuni extraordinare, liderii PNL şi PDL i-au acuzat pe cei din majoriatea parlamentară că nu doresc să promoveze reducerea CAS, după ce actul normativ a fost respins de preşedintele Traian Băsescu.

Senatul va dezbate în sesiunea extraordinară din 25 august şi un proiect al Guvernului pentru transpunerea directivelor europene în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, în Legea petrolului, precum şi în OUG 6/2014 privind calitatea de acţionar al statului la Transelectrica şi Transgaz.

Senatul dezbate luni şi proiectele privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor

Senatorii vor dezbate, luni, şi proiectele privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor, adoptate de Guvern în 19 august, a anunţat vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu, după şedinţa Biroului Permanent.

Prin intrarea în vigoare a proiectul de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, ce va fi dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, peste 21.000 de pensionari care figurează cu debite vor fi scutiţi de plata acestora. De aceste prevederi nu vor beneficia, însă, alţi 9.593 de pensionariale căror venituri au fost stabilite greşit din culpa beneficiarilor.

Proiectul de act normativ prevede că pensionarii aflaţi în evidenţa sistemului unitar de pensii publice vor fi scutiţi de la plata debitelor constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina acestora, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a unor interpretări neunitare ale prevederilor legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale şi pensiilor.

Documentul mai stabileşte că debitele ce au drept cauză culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei sau nerespectarea condiţiilor privind cumulul pensiei cu venituri salariale sau asimilate salariului, nu vor face obiectul scutirii la plată.

Pe ordinea de a şedinţei de luni a Senatului va figura, de asemenea, proiectul de lege pentru modificarea OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlul de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Potrivit proiectului, doar mamele care au primit indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate greşit vor fi amnistiate, nu şi cele care au folosit documente eliberate cu nerespectarea legii sau care au declarat lucruri neconforme realităţii.

În urma unei decizii a Curţii de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizaţiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.

Cele două proiecte de lege au fost incluse pe ordinea de zi prin decizia conducerii Senatului, la solicitarea ministrului delegat penrtru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, care a invocat ”importanţa şi urgenţa ce o comportă reglementările propuse”.
Tot la solicitarea ministrului Nicolicea, senatorii vor lua în dezbatere şi Legea privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, a cărei reexaminare a fost cerută de preşedintele Traian Băsescu.

Prin proiectul de lege se are în vedere exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan (Hunedoara) trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.

Preşedintele Băsescu a menţionat, în cererea de reexaminare, că modalitatea de stabilire a domeniului de aplicare a acestui act normativ este de natură să confere caracter individual şi discriminatoriu legii, întrucât aceasta nu se aplică la un număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci într-un singur caz, respectiv personalului încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile menţionate.

Un alt proiect ce se va afla pe ordinea de zi a şedinţei de luni a Senatului este proiectul de lege pentru modificarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea Legii 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal.

Traseul legii privind reducerea CAS

Preşedintele Traian Băsescu a semnat pe 27 iulie, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

Băsescu a solicitat reexaminarea legii trimisă spre promulgare, "din punct de vedere al oportunităţii”, după ce a anunţat că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.
În plus, Băsescu a precizat că nu va promulga legea de reducere a CAS până nu va fi convins că măsura este sustenabilă economic.

Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.