Prima pagină » Politic » Şerban, MECMA:”Nu este foarte simplu să faci proiecte energetice în România, sunt interese politice”

Şerban, MECMA:”Nu este foarte simplu să faci proiecte energetice în România, sunt interese politice”

Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, a declarat, joi, că în România "nu este foarte simplu să faci proiecte energetice", din cauza intereselor politice.
19 mai 2011, 11:46, Politic

„Nu este foarte simplu să faci proiecte energetice în România, pentru că sunt interese politice”, a afirmat Şerban într-o conferinţă de presă pe tema construcţiei hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) vrea să construiască până în 2019, în parteneriat cu investitori privaţi, hidrocentrala Tarniţa, evaluată la 1,028 miliarde de euro, în judeţul Cluj.

Acest proiect a fost iniţiat în urmă cu peste 20 de ani.

Şerban a adăugat că în procesul de selecţie a investitorilor autorităţile trebuie să fie mai atente şi să aibă mai mult noroc decât în proiectul reactoarelor nuclare 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţie abandonată de patru mari companii energetice europene.

„Sper ca alegerea investitorilor pentru Tarniţa să fie făcută cu mai multă acurateţe şi noroc. Plecarea investitorilor de la reactoarele 3 şi 4 este o pată pentru minister. Pretenţiile (investitorilor – n.r.) au fost mai foarte mari şi au depăşit un anumit grad de înţelegere. Sper ca la Tarniţa să nu mai avem surprize”, a spus Şerban.

Grupurile energetice RWE (Germania), GDF Suez (Franţa-Belgia) şi Iberdrola (Spania) au anunţat în ianuarie că se retrag din proiectul reactoarelor 3 şi 4, evaluate la patru miliarde de euro, motivând incertitudini economice şi referitoare la piaţa energiei. Altă companie care şi-a anunţat retragerea este CEZ (Cehia).

Ministerul Economiei estimează că va semna contractul de execuţie a lucrărilor pentru Tarniţa în partea a doua a anului 2012, iar punerea parţială în funcţiune a hidrocentralei va avea loc în semestrul al doilea al anului 2017. În 2019 unitatea este preconizată să funcţioneze la capacitatea maximă, respectiv 1.000 MW, situaţie în cate va produce 1,65 TWh de electricitate anual.

Proiectul Tarniţa va fi realizat de o societate mixtă în care producătorul de energie deţinut de stat Hidroelectrica va deţine 51% din capital. Autorităţile aşteaptă oferte angajante din partea investitorilor interesaţi de proiect în perioada septembrie-octombrie 2011.

Alegerea judeţului Cluj pentru construcţia hidrocentralei este justificată prin condiţiile tehnice existente la lacul de acumulare de la Tarniţa şi de faptul că în Transilvania şi nordul Moldovei există deficit de capacităţi de producţie a electricităţii.

De asemenea, unitatea va asigura echilibrarea sistemului energetic în momentul în care vor funcţiona mai multe parcuri eoliene în România, care produc dezechilibre în sistem, din cauză că nu pot genera electricitate constant, fiind dependente de vânt.

Hotărârea de Guvern pentru aprobarea investiţiei Tarniţa ar putea să fie lansată în dezbatare publică în termen de 10 zile, a afirmat Valeriu Binig, director de servicii de consultanţă financiară în firma Deloitte Consultanţă.

Potrivit lui Binig, investiţia ar urma să fie finanţată în proporţie de 60% prin credite, iar 40% prin aportul acţionarilor. Binig a adăugat că există 10 companii interesate să participe la proiect, majoritatea din Uniunea Europeană.