Sesiunea parlamentară începe într-o situaţie incertă la Senat şi moţiune de cenzură în desfăşurare

Sesiunea parlamentară începe luni, într-o situaţie instabilă la conducerea Senatului, pentru care trebuie ales un preşedinte, în urma deciziei CCR privindu-l pe Teodor Meleşcanu, dar şi o moţiune de cenzură care va fi citită chiar în prima zi a sesiunii.

Urmărește
1257 afișări
Imaginea articolului Sesiunea parlamentară începe într-o situaţie incertă la Senat şi moţiune de cenzură în desfăşurare

Sesiunea parlamentară începe, într-o situaţie incertă la Senat şi moţiune de cenzură în desfăşurare

„În temeiul prevederilor articolului 66 alineatele (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale articolului 83 din Regulamentul Senatului, republicat, se convoacă Senatul României în prima sesiune ordinară a anului 2020, în ziua de luni, 3 februarie 2020”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Senatorii vor începe activitatea în sesiune ordinară, luni, 3 februarie, începând cu ora 13:00, când urmează să aibă loc primul Birou Permanent din sesiune, potrivit site-ului celor două Camere.

Ulterior, se vor întruni şi grupurile parlamentare, care vor începe lucrările în plen, de la ora 16.00.

Moţiunea de cenzură, pe masa parlamentarilor

Prima zi a sesiunii parlamentare începe cu moţiunea de cenzură a PSD împotriva Guvernului Orban, care va fi citită în plenul reunit al celor două foruri, de la ora. 14.00. Tot luni va fi stabilit şi calendarul moţiunii, în vederea stabilirii datei pentru dezbatere şi vot.

Motivul moţiunii de cenzură este asumarea răspunderii Executivului pe proiectul de lege care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

PSD şi UDMR acuză Executivul, în textul moţiunii de cenzură intitulată "Guvernul Orban/PNL- privatizarea democraţiei româneşti", de încălcarea principiilor democratice, prin asumarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi.

Textul moţiunii de cenzură iniţiată de PSD şi UDMR face apel la respectarea principiilor democratice şi critică decizia Guvernului Orban de a-şi asuma răspunderea pe proiectul de lege care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Şefia Senatului

O situaţie instabilă există şi la nivelul conducerii Senatului, după ce CCR a admis sesizarea de neconstituţionalitate a alegerii lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte.

Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că Titus Corlăţean este propunerea Comitetului Executiv pentru preşedinţia interimară a Senatului, dar decizia aparţine grupului social-democrat de la Senat. Preşedintele interimar al PSD a adăugat că Teodor Meleşcanu şi-a exprimat dorinţa de a demisiona de la Senat.

Teodor Meleşcanu a fost ales pe 10 septembrie 2019, la propunerea PSD, preşedinte al Senatului. Ca urmare a alegerii lui Teodor Meleşcanu la şefia Senatului, cu susţinerea PSD, fostul ministru de Externe a fost exclus din ALDE.

Liberalii o susţin pe Alina Gorghiu pentru această funcţie.

Proiecte care vor fi dezbătute în această sesiune

Proiectul senatorului Şerban Nicolae care prevede obligaţia comercializării în România doar a telefoanelor mobile care au instalată aplicaţia STS pentru apelurile şi mesajele de urgenţă ar putea fi adoptat tacit de Senat. Termenul de adoptare s-a împlinit la data de 26 decembrie 2019.

Iniţiatorul susţine că proiectul îşi propune să introducă măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea localizării apelurilor şi mesajelor de urgenţă, precum şi pentru protejarea accesului la Serviciul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU).

Actul normativ se află în procedură de urgenţă.

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României se află la Camera Deputaţilor, prim for sesizat.

Conform propunerii, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc. Iniţiativa mai prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

PSD şi-a stabilit ca prioritate în această sesiune parlamentară dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege prin care vaccinarea să devină obligatorie. Social-democraţii motivează urgenţa făcând referire la „pericolul reprezentat de răspândirea alarmantă a unor virusuri letale".

Amânată de ani de zile, în 2017 legea vaccinării a prins contur şi a ajuns până pe masa deputaţilor, după ce a fost adoptată de Senat, dar a fost contestată de părinţii care nu doresc să fie obligaţi să îşi imunizeze copiii. Mai mult, proiectul legii aduce şi amenzi celor care nu se informează cu privire la beneficiile imunizării.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici