Sesizarea CCR privind cumulul de pensie cu salariul: Încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor

PSD face apel, în sesizarea de neconstituţionalitate, la o decizie anterioară a CCR care arată că "nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul sa suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură sa se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii".

"Sub acest aspect, apreciem că textele nou introduse încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, principiu consacrat de art. 16 alin.(1) din legea fundamentală. Prin introducerea celor trei articole este afectat dreptul la muncă, prevăzut de
art. 41 alin. (1) din Constituţie, republicată, potrivit căruia: «Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.» În lumina acestor texte, dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoana fiind liberă să muncească", conform textului sesizării.

De asemenea, PSD atrage atenţia asupra prevederilor din Constituţie care stipulează că drepturile sau libertăţile pot fi restrânse prin lege numai pentru anumite situaţii, precum apărarea securităţii naţionale.

"O restrângere a dreptului la pensie şi a dreptului la muncă, ar putea să se realizeze doar în condiţiile art. 53 din Constituţie, republicată, potrivit căruia: «(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitaţii naţionale, a ordinii, a sanătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertaţilor cetaţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrăngerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Masura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicatăîin mod nediscriminatoriu şi fară a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”, potrivit sesizării transmise judecătorilor CCR.

Social-democraţii mai fac apel la decizia CCR 1414/2009 care a statuat că "legiuitorul nu poate acţiona aleatoriu, fara o justificare obiectivă".

"În prezenta situaţie nu există justificări, de natura celor prevăzute în cuprinsul art. 53, care să justifice o asemenea măsură. Prin urmare, câtă vreme nu există o justificare rezonabilă, apreciem ca legea încalcă dispoziţiile art. 53 din Constituţie, republicată. De esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiuţui unui drept sau a unei libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al acestuia. Într-o societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, restrângerea fiind prevăzută ca excepţie, dacă nu există o altă soluţie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse în pericol", argumnetează PSD.

Totodată, autorii sesizării susţin că angajarea răspunderii de către Executiv poate fi făcută asupra unui singur domeniu de reglementare. Partidul arată că proiectul conţine "modificări şi completări a peste 25 de acte normative".

"Atunci când Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, acesta prin obiectul reglementării trebuie să conţină prevederi care se circumscriu clar, doar asupra unui singur domeniu. Folosirea acestui mijloc constituţional nu îngăduie să se aducă, prin acelaşi proiect de lege, modificări sau completări mai multor legi în vigoare care, în esenţa lor, au fost adoptate de Parlament în mod distinct, având în vedere relaţiile sociale diferite pe care le reglementează, precum şi natura legilor (organică sau ordinară), chiar dacă acestea s-ar referi la un domeniu unitar al vieţii social-economice", potrivit sursei citate.

PSD mai notează că Guvernul încalcă prevederile constituţionale privind autoritatea legiuitoare a Parlamentului în acest caz.

"Autoritatea executivă şi-a depăşit competenţele prin extinderea atribuţiilor Guvernului şi substituirea acestuia în competenţele de legiferare ale Parlamentului, singura autoritate legiuitoare a ţării, astfel cum acestea sunt reglementate de
Constituţia României, republicată. Conform dispoziţiilor art. 61 din Constituţia României, republicată, «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării»", potrivit sesizării.

PSD mai reclamă faptul că în Parlament există deja un proiect de act normativ identic adoptat de Senat şi aflat în procedură legislativă la Camera Deputaţilor, care este forul decizional în acest caz.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, în plenul reunit al Parlamentului de săptămâna trecută, că Guvernul îşi asumă răspunderea pe modificarea prevederilor din OUG 114, din domeniul energetic, financiar-bancar, comunicaţii şi fonduri private de pensii.