Sesizarea privind conflictul constituţional între Parlament şi PICCJ, analizată miercuri de CCR

Vicepreşedintele Senatului, Robert Cazanciuc, care are atribuţii de preşedinte, a cerut, în 29 mai, Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict constituţional între Parlament-Senat şi PICCJ, acuzând procurorii de ingerinţă directă şi neconstituţională în activitatea Legislativului.

Vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al Senatului, Robert Cazanciuc, a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, conflict despre care susţine că s-a manifestat printr-o „ingerinţă directă şi neconstituţională” a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului.

„Având în vedere că articolul 69 alin.(2) din Constituţie consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaţilor şi senatorilor şi interzice orice ingerinţe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorităţi, niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opţiunii de vot. Punerea la dispoziţie a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorităţi publice, reprezintă o formă de imixtiune şi de încercare de control a activităţii şi procedurilor parlamentare, în condiţiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori”, se arăta într-un comunicat de presă al Senatului.

Potrivit sursei citate, prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

„Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalităţi prin care Camerele Parlamentului îşi îndeplinesc rolul constituţional şi îşi desfăşoară lucrările în temeiul şi potrivit propriei autonomii organizatorice şi funcţionale consacrate în art.64 alin.(1) din Constituţie. Efectuarea urmăririi penale faţă de Preşedintele Senatului, în funcţie în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenţia Naţională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcţiei de consilier judeţean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separaţiei puterilor în stat”, se mai arată în comunicatul menţionat.

Ancheta a vizat modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului. Tăriceanu ar fi vizat de această anchetă deoarece, în calitate de preşedinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate de a-l elibera din funcţie de Marciu.