Sesizări la DNA pentru contractul cu Bechtel. Posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri Dobre, Vlădescu, Macovei, Berceanu

Inspectorii guvernamentali arată, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la "valoarea corectă" şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

Pentru crearea unei "aparenţe de legalitate", a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare încheierii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.

În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deşi era necesară măcar o hotărâre de guvern, ceea ce a avut drepr consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate.

Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru "soluţionarea pretenţiilor".

În raport este prezentată şi o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro, pentru secţiunea 2B a autostrăzii şi de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secţiunea 3C. Cheltuielile indirecte de capital pentru cele două secţiuni au fost majorate de la 28,8 milioane euro la 84 milioane euro.

Costurile de proiectare la secţiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro.

Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanţă de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrărle au fost doar începute, nu şi finalizate.

În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat "conform cu originalul", în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

Inspectorii guvernamentali arată că, în urma controlului, au rezultat acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală săvârşite de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei şi Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică, fiind sesizată astfel Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Raportul de control va fi trimis şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), CNADNR, ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Proiecte de Investiţii, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei premierului şi Curţii de Conturi.