Situaţia din România va fi analizată în Comisia pentru libertăţi şi justiţie din PE, în prezenţa numărului 2 din Comisia Europeană

Potrivit unui anunţ oficial postat de Parlamentul European, membrii Comisiei LIBE vor avea, luni seară, la Strasbourg, o „şedinţă extraordinară” în care va avea loc un „schimb de opinii” între membrii comisiei şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, despre „situaţia din România, inclusiv independenţa justiţiei”.

La dezbaterea despre România au fost incluse, ca puncte de referinţă, două rapoarte, potrivit agendei oficiale a comisiei LIBE.

Astfel, dezbaterile din comisia LIBE se vor fundamenta, pe de-o parte, pe Raportul Comisiei Europene din data de 15 noiembrie 2017 privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

Al doilea punct de referinţă din Comisia LIBE, la dezbaterea despre România, va fi Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia, din 13 iulie 2018, cu privire la modificarea în Parlament a legilor justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind CSM.

Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că Parlamentul European amânat, pentru prima săptămână a lunii noiembrie, adoptarea Rezoluţiei privind statul de drept în România.

"Da, s-a luat decizia. Dar rezoluţia va fi făcută în comisia LIBE, comisia de drepturi şi libertăţi. Sunt mai multe şedinţe ale Comisiei LIBE. Prima este luni după-amiază, dar este întâlnirea cu prezenţa lui Frans Timmermans (prim-vicepreşedintele Comisiei Europene - n.r.)", a afirmat eurodeputatul ALDE, Norica Nicolai, joi pentru MEDIAFAX.

Întrebată de MEDIAFAX ce impact are asupra României adoptarea acestei rezoluţii, Nicolai a răspuns: "Este un document politic. Nu are niciun impact. Poate să conţină evaluarea asupra situaţiei statului de drept şi eventuale recomandări făcute României".

Pe 3 octombrie va avea loc în plenul Parlamentul European o dezbatere pe marginea protestelor violente din 10 august şi a statutului de drept în România, discuţie la care cutuma europeană prevede invitarea premierului ţării respective, în acest caz Viorica Dăncilă.

Surse europene au precizat pentru MEDIAFAX că în a doua săptămână a lunii octombrie, preşedintele Klaus Iohannis va susţine un discurs despre viitorul Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg e programat Iohannis să susţină un discurs. Acesta este şi motivul deciziei PE de a amâna adoptarea rezoluţiei, au adăugat sursele citate.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat, marţi şi miercuri, o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit şi a discutat cu liderii grupurilor partidelor politice din Parlamentul European Şeful Executivului a participat, miercuri la Bruxelles, la reuniunea grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, premierul discutând cu aceştia despre protestele din 10 august şi reforma în domeniul justiţiei în România, potrivit Guvernului.

Citeşte şi: Scandalul din România se mută în Parlamentul European. Eurodeputatul care a înlocuit-o pe Viorica Dăncilă ATACĂ dur PPE pentru investigaţia pornită

Citeşte şi: Parlamentul European a amânat, pentru noiembrie, adoptarea rezoluţiei privind statul de drept în România

Citeşte şi: Tăriceanu şi Carmen Dan, ATAC la Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Citea de pe un prompter. Nu cunoaşte realităţile din România/ Ar fi fost interesant dacă ar fi comentat dacă e normal ca preşedintele să ceară anchete

Citeşte şi: Parlamentul European. Manfred Weber, liderul grupului PPE, se declară "foarte îngrijorat" de situaţia din România şi îi cere Vioricăi Dăncilă explicaţii | VIDEO

Citeşte şi: Premierul se pregăteşte de audierea din Parlamentul European. Viorica Dăncilă se întâlneşte la Bruxelles cu grupurile politice

Citeşte şi: Dăncilă va participa, miercuri, la dezbaterea grupului S&D din Parlamentul European, înaintea audierii pe tema protestelor din Bucureşti

Citeşte şi: Eurodeputaţi ALDE, scrisoare către Comisia Europeană şi Parlamentul European despre efectul protocoalelor în justiţie