Sondaj INSCOP: 77,9% sunt de acord ca femeile să conducă România

• 77.9% dintre participanţi au răspuns afirmativ
• 19.6% nu susţin că femeile ar trebui să aibă putere decizională în politica românească 
• 2.5% nu au răspuns/nu au ştiut să răspundă 

Poliția Română prezintă armele găsite la Horațiu Potra. Arsenalul confiscat în urma perchezițiilor

Ciolacu: Îmi doresc ca toți din Diaspora să fie emisarii României

România, deşi nu este o ţară preponderent feministă ca Statele Unite, Franţa sau Germania, a sprijinit drepturile femeilor încă din timpul epocii comuniste. 

Politiciene ca Ana Pauker şi Elena Ceauşescu au ocupat funcţii de conducere, prima fiind ministrul de Externe, iar soţia dictatorului Nicolae Ceauşescu a fost Vice prim ministru Guvernului României şi Preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Tehnologiei.

Gabriela Firea a devenit primul primar al Municipiului Bucureşti în 2016 (în prezent ministrul Familiei), iar în 2018, Viorica Dăncilă a fost numită prima femeie premier din istoria României.  În 2019 a fost primul candidat de sex feminin care a ajuns în turul 2 al alegerilor prezidenţiale. 

Alte personalităţi feminine care s-au afirmat în politica românească au fost Alina Gorghiu ca preşedinte al Senatului; Clotilde Armand, primar al Sectorului 1 din Bucureşti; Elena Udrea, ministrul Turismului; Elena Băsescu, europarlamentar;  Monica Macovei, ministrul justiţiei; Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei; Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene;  Mona Muscă, ministrul Culturii; Sulfina Barbu, ministrul Mediului; Ana Birchall, ministrul Justiţiei; Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne; Raluca Turcan, ministrul Muncii; Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii.            

O altă personalitate feminină remarcabilă a României de la începutul secolului 21 a fost Laura Codruţa Kövesi, fost procuror general şi procuror-şef al DNA, acum Primul procuror general al Uniunii Europene.