Primul tur al viitoarelor alegeri prezidenţiale sunt programate pe 18 iunie, iar cel de-al doilea pe 2 iulie 2023.
Potrivit unui sondaj postat de Hurryiet, Recep Tayyip Erdoğan din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (partid conservator de dreapta – în turcă Adalet ve Kalkınma Partisi, abreviat AKP) nu va putea câştiga alegerile din primul tur, dar se va plasa pe prima poziţie cu 36%.
Va fi urmat de:
Erdogan va fi învins în turul al doilea potrivit mai multor sondaje. De exemplu, Gazeteduvar susţine că Erdogan va fi învins în turul doi de către liderul republican İmamoğlu, cu toate că n-ar avea şanse să intre în turul doi. El ar putea câştiga cu 49%, iar preşedintele actual ar obţine 30,5%. Doar 25% dintre cei care au răspuns la sondaje au spus că sunt indecişi în cazul turului doi.
Cumhuryet susţine că în sondajul MetroPOLL, Erdogan va fi învins şi de Yavaş, ce ar putea obţine 47%. 17% dintre participanţii la sondaje au răspuns că sunt indecişi.
Gazeteduvar mai transmite că Erdogan va fi înfrânt şi în cazul în care se va confrunta cu Kılıçdaroğlu, liderul republican, care ar putea obţine 43%, iar preşedintele ar obţine 31%. 12% au răspuns că sunt indecişi.
Erdogan iese foarte şifonat şi în faţa lui Meral Akşener, candidata Bunului Partid, potrivit MetroPOLL.
În faţa celorlalţi candidaţi, Erdogan poate obţine al treilea mandat de preşedinte.
Dacă Erdogan este învins şi İmamoğlu, Yavaş sau Kılıçdaroğlu câştigă alegerile, pentru prima oară din 1950, Turcia va avea un preşedinte republican din partidul lui Ataturk.
Dacă câştigă Meral Akşener, va fi prima femeie preşedinte din istoria republicii turce. Ea ar obţine peste 37%, iar Erdogan 30%, în vreme ce 32% sunt indecişi.
În ce priveşte alegerile parlamentare, AKP pare să aibă popularitate crescută chiar dacă Erdogan şi-a pierdut susţinerea populaţiei.
Potrivit unui sondaj postat pe Twitter, AKP va obţine la limită 29%, iar CHP – 28%, dar următorul preşedinte va avea rol executiv mult mai întărit şi asta mulţumită lui Erdogan care a crescut prerogativele prezidenţiale în încercarea de a deveni un dictator cu o putere absolută. De la fondarea republicii, preşedintele Turciei a avut un rol ceremonial până să devină o funcţie executivă.
Următorul preşedinte ce va proveni de la CHP va putea da decrete prezidenţiale pentru de-erdoganizarea Turciei.
Erdogan ar putea fi investigat şi judecat pentru acuzaţiile de crime de război împotriva kurzilor din Siria.
Partidul republican al Poporului din Turcia reprezintă principiile de bază ale kemalismului: republicanism, reformism, pro-europenism, laicism, populism, progresism, naţionalism moderat şi etatism.
Mulţi politicieni republicani şi-au declarat sprijinul pentru drepturile LGBT şi mişcării feministe din Turcia.
Liderul principal al Partidului Popular Republican, Kemal Kılıçdaroğlu l-a criticat pe preşedintele Recep Tayyip Erdoğan după ce a transformat Hagia Sofia într-o moschee, ceea ce a compromis un secol de laicizare de la reformele lui Ataturk pentru modernizarea Turciei.
Partidul n-a mai fost la guvernare din 1979, dar în 2023 are şanse să-şi crească popularitatea pe măsură ce popularitatea partidului conservator scade din cauza regimului opresiv al lui Erdogan, implicat acum într-un război cu kurzii, în cenzurarea presei şi epurarea opozanţilor din instituţiile publice.
BU PAZAR MİLLETVEKİLİ SEÇİMİ OLSA HANGİ PARTİYE OY VERİRSİNİZ? / Kasım 2022
– Cumhur İttifakı: %36,1
– Millet İttifakı: %41,4” Araştırma 14 – 17 Kasım 2022 tarihleri arasında 41 ilde 2150 kişi ile Yüz Yüze yöntemiyle gerçekleştirilmiştir. ” pic.twitter.com/e00PiQHoaP
— ALF Araştırma (@alfarastirma) November 19, 2022