Florin Cîţu este premier cu acte în regulă. Urmează confruntarea cu criza

Guvernul Cîţu a fost validat de Parlament cu o majoritate confortabilă – 260 de voturi pentru şi 178 de voturi împotrivă. Este mai mult decât voturile obţinute în alegeri de coaliţia PNL, USR-PLUS, UDMR. Dacă această majoritate de învestire se va menţine, Guvernul Cîţu are şanse să-şi ducă mandatul de patru ani la capăt. Doar doi prim-miniştri au avut acest noroc, în istoria de 31 de ani de după revoluţie: Adrian Năstase şi Călin Popescu-Tăriceanu.

Până la Cîţu, din 1990 încoace, România a avut 17 prim-miniştri “plini“, dar “interimarii“ sunt încă pe atâţia. Într-o perioadă atât de complicată, să fii prim-ministru este un lucru delicat, dincolo de visele de mărire pe care le ai când închizi ochii. Programul de guvernare al coaliţiei PNL/USR-PLUS/UDMR, aprobat de Parlament, prevede că taxele nu cresc, că va exista echitate în sistemul fiscal, că bugetul va acorda  6% din PIB pentru educaţie.

Doar că echitatea în sistemul fiscal ar începe prin chiar eliminarea pensiilor speciale pentru „aleşi“, pe care coaliţia nu a aprobat-o pentru că şi membrii ei sunt „aleşi“, chiar dacă sunt noi. Sau prin eliminarea cadourilor fiscale pentru IT-işti şi constructori. Cât despre 6% pentru învăţământ, trebuie să ne reamintim: legea asta este din 2010 şi nimeni nu a respectat-o.

Faţă de 8 spitale noi, cât promitea PSD, PNL a mai pus 2 – va construi 10. Va construi, de asemenea, 1.000 de kilometri de autostradă, exact cât construia Adrian Năstase în programul electoral din 2000.