Geoană: România este ca un Citroen condus de un şofer nepriceput

Liderii PSD au prezentat, luni, un raport asupra guvernării 2004-2007, intitulat "O mie două sute de zile de haos în România – Putere fără guvernare".

Raportul a fost întocmit de departamentele de specialitate ale PSD, sub coordonarea preşedintelui Consiliului Naţional, Adrian Năstase, are 240 de pagini, la el lucrându-se câteva luni.

O sinteză a acestui raport, sub titlul "Patru ani pierduţi pentru România – eşecul guvernărilor de dreapta", a fost prezentată, luni, de Mircea Geoană, Adrian Năstase, Cristian Diaconescu, Ion Iliescu şi Constantin Niţă.

Ion Cristoiu: Riscul cel mai mare este că România poate fi victima unor negocieri globale

Ion Cristoiu: Motivul amânării datei alegerilor prezidenţiale este că Trump nu a arătat cu degetul spre un candidat sau altul

Conform documentului PSD, ultimii patru ani au însemnat, pentru România, confuzie, haos şi incompetenţă.

"Patru ani rataţi, în care Guvernul a ţinut istoria pe loc. Guvernul nu este doar şchiop, ci şi ciunt, întrucât are o mână de luat, dar nu are o mână de dat. România este astăzi ca un Citroen condus fără frâne, fără direcţie, de un şofer nepriceput, al cărui instructor seamănă cu cetăţeanul turmentat", a spus Geoană, la începutul prezentării raportului.

El l-a caracterizat pe preşedintele Traian Băsescu ca fiind "un preşedinte perfect inutil pentru cei mulţi", care a creat, întreţinut şi instigat tensiunea cronică.

"Traian Băsescu a fost preşedinte jucător doar pentru PD, pentru ceilalţi a fost un preşedinte cacealma", a adăugat Geoană.

Liderul PSD a apreciat că, în ultimii patru ani, principalele atribute ale administraţiei centrale, negative în opinia social-democraţilor, s-au transferat şi la nivelul administraţiei locale, dominate, în opinia lui Geoană, "de mii de mici fluturi, de mii de mici berceni" şi de "mafii care căpuşează" şi "au protectori şi la Palatul Cotroceni şi la Palatul Victoria".

Conform raportului PSD, guvernarea Tăriceanu a dus la "reaprinderea spiralei inflaţioniste", fenomen care ar putea antrena riscul neadoptării monedei euro la termenul prognozat de BNR, în condiţiile în care România mai îndeplineşte, în prezent, doar două dintre criterile de convergenţă la moneda europeană.