Sprijinul pentru Ucraina va decide viitorul Uniunii Europene, avertizează premierul Estoniei

Prim-ministrul Estoniei a declarat că sprijinul acordat Ucrainei în lunile următoare va determina viitorul Uniunii Europene şi şi-a îndemnat colegii să facă mai mult pentru a proteja Kievul şi pe ei înşişi.

Kristen Michal a declarat într-un interviu acordat Bloomberg Television că a permite Rusiei să schimbe graniţele Ucrainei prin forţă ar submina valorile europene. El a făcut apel la partenerii săi din UE să crească cheltuielile pentru apărare pentru a face faţă ameninţării Kremlinului şi pentru a-i demonstra lui Donald Trump că Europa este serioasă în ceea ce priveşte securitatea.

„Sistemul european bazat pe valori şi reguli va fi, de asemenea, oarecum decis în conflict”, a declarat Michal, la ambasada Estoniei din Budapesta. „Probabil că acesta va fi şi un semn care va fi lăsat asupra Europei”.

Michal se află în capitala Ungariei pentru reuniunile care vor începe joi, în cadrul cărora liderii europeni vor asimila rezultatul alegerilor din SUA şi vor încerca să îşi forjeze răspunsul iniţial la perspectiva unui al doilea mandat prezidenţial pentru Trump.

Cea mai presantă preocupare a acestora va fi viitorul Ucrainei. Trump a promis în timpul campaniei electorale din SUA că va pune capăt rapid luptelor cu ruşii, dar a fost ambiguu în ceea ce priveşte sprijinul său pentru Ucraina.

Când preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenski a vizitat SUA în septembrie, Trump a refuzat iniţial să se întâlnească cu el şi apoi a lăudat legăturile sale cu Vladimir Putin în timpul unei conversaţii jenante la New York.

„Avem o relaţie foarte bună şi eu, de asemenea, după cum ştiţi, am o relaţie foarte bună cu preşedintele Putin”, a declarat Trump când cei doi bărbaţi au vorbit cu reporterii. „Dacă vom câştiga, cred că o vom rezolva foarte repede”.

Zelenski a avut o convorbire telefonică „excelentă” cu Trump şi amândoi au convenit să menţină un dialog strâns, a precizat el miercuri într-o postare pe X.

Viitorul preşedinte a criticat, de asemenea, amploarea sprijinului militar acordat de SUA Ucrainei şi s-a revoltat în mod constant împotriva aliaţilor NATO despre care spune că nu îşi îndeplinesc partea lor echitabilă de cheltuieli pentru apărare. La un miting de campanie din februarie, Trump a declarat că nu îşi va onora angajamentele de apărare faţă de membrii care nu îndeplinesc obiectivele de cheltuieli ale alianţei.

Îngrijorarea la Kiev şi în rândul aliaţilor Ucrainei este că viitorul preşedinte al SUA ar putea forţa ucrainenii să accepte un acord din partea lui Putin care implică concesii pe scară largă. De asemenea, sunt îngrijoraţi că, în lipsa unor garanţii clare pe termen lung privind viitorul Ucrainei, Rusia ar putea profita de orice încetare a luptelor pentru a-şi reconstrui armata şi a se pregăti pentru un nou atac.

Estonia şi vecinii săi baltici, Letonia şi Lituania, au fost printre cei mai deschişi susţinători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în urmă cu mai bine de doi ani şi jumătate. Aceste ţări şi-au îndemnat aliaţii occidentali din NATO să sporească ajutorul militar acordat Kievului şi să impună sancţiuni mai dure Kremlinului.