Statul de drept din România, dezbătut de eurodeputaţi, alături de CE/ Comisar: Ţara trebuie să revină urgent pe calea reformelor/ Oficialii europeni, acuzaţi de Weber şi Grapini de „standarde duble”

România trebuie să revină pe calea reformelor, a spust comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, comisarul european pe justiţie, în prezentarea situaţiei respectării statului de drept din România, făcută luni în Parlamentul European.

„Dezbaterea de astăzi nu este pe chestiuni tehnice” şi nu aduce date noi faţă de noiembrie trecut şi nici nu s-au înregistrat evoluţii după raportul MCV de anul trecut, a spus Verja Jourova, comisarul european.

Comisia a spus foarte clar Parlamentului European că urmăreşte cu multă atenţie şi preocupare evoluţiile în legătură cu statul de drept în România, a spus Jourova care a dat un ultimatum României. „România trebuie să revină urgent pe calea reformelor(...) Nu e prea târziu ca România să revină pe calea reformelor”, a mai spus comisarul pentru justiţie.

„Am spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor şi trebuie să o facă urgent. Acest lucru înseamnă să meargă înainte, nu să dea înapoi. Comisia, şi în mod deosebit dl Timmermans a comunicat cu premierul Dăncilă şi cu experţii de mai multe ori şi au avut discuţii constructive. Comisia a spus foarte clar că vorbele de dragul vorbelor nu sunt suficiente. Colegiul a discutat situaţia acum 2 săptămâni. Regretabil nu s-a ajuns la concluzia că România e pe calea cea bună. Dacă nu sunt progrese atunci Comisia trebuie să ia acţiuni”, a avertizat Jourova.

„Nu s-au făcut progrese în legătură cu recomandările din MCV. S-a erodat încrederea în urma unor ordonante recente şi unor proceduri controversate de numire. Procedura numirii procurorului-şef european nu a ajutat lucrurile. Discuţia este despre România să nu facă paşi înapoi în ceea ce priveşte statul de drept şi lupta anticorupţie. E nevoie de consultări ale actorilor interesaţi. Orice acţiuni trebuie să fie compatibile cu recomandările europene. În legătură cu ÎCCJ şi urmarea unei decizii a CCR în ceea ce priveşte completele de judecători ne punem întrebări cu ce e necesar. Aceste lucruri nu pot fi separate (...) Există un risc de ingerenţă în sistemul de justiţie inclusiv în cazuri de corupţie şi acest lucru nu poate fi ignorat. În ceea ce priveşte numirile procurorilor cu rang de nivel înalt, echilibrele nu au fost respectate. Procedurile sunt controversate când vine vorba de numirea sefului DNA, procurorului general”, a adăugat Jourova.

Jourova a evocat o experienţă proprie legată de corupţie

Comisarul european pentru justiţie a mai explicat de ce nu poate fi criticată că ar putea face „ceva negativ faţă de România” şi a relatat propria sa experienţă, când a fost acuzată de corupţie.

„Eu reprezint întreg colegiul de comisari, că s-a vorbit despre absenţa domnului Timmermans. Dumnealui a fost mereu în dialog cu autorităţile române şi cred că e ultimul care trebuie criticat. Noi nu interferăm în cazurile punctuale, ci analizăm situaţiile care apar în legislaţia unui stat membru. Potenţialul cumulativ al modificărilor legislative poate duce la încălcarea statului de drept în România”, a precizat comisarul european Vera Jourova cu privire la acuzaţiile aduse oficialilor europeni. Mai mulţi eurodeputaţi le-au reproşat acestora aplicarea unui dublu standard faţă de situaţia din România.

Jourova a amintit de propria sa experienţă pe care a trăit-o în 2006, când a fost acuzată de corupţie arătând că, tocmai din acest motiv, ar fi „ultima persoană” acuzată că ar putea face ceva negativ faţă de România.

„Mi-amintesc cazul meu din 2006. Eu am fost acuzată de corupţie. A fost un caz murdar, politic, motivat doar de motive politice. Mi-amintesc că că am fost la închisoare şi cât eram acolo nu puteam crede o secundă că un magistrat mă va condamna. Eu am crezut în justiţia din ţara mea. A fost o campanie murdară, nu a fost niciun fel de probă. Pentru mine totul a fost distrus la acea vreme, mi-a afectat şi viaţa de familie. Eu ar trebui să fiu ultima persoană care să fiu acuzată că aş face ceva negativ faţă de România”, a povestit Jourova.

Comisarul european spune că în România s-ar putea „ajunge la încălcarea sistematică a statului de drept şi independenţa şi imparţialitatea justiţiei să fie în pericol”.

„Am fost de-a dreptul speriată când am văzut modificările care au început să se producă şi acolo ne aflăm acum. Justiţia independentă e o temelie importantă a unui stat democratic. Vrem să ajutăm România. Acum dezbaterea continuă la un nivel tehnic şi mi-aş dori să avem un dialog pozitiv care să ducă la efecte pozitive şi România să revină iar pe calea reformei”, a mai spus Jourova.

Ea a făcut referire inclusiv la demersurile guvernului român care a consolidat secţia specială de anchetare a magistraţilor.

„Toate aceste elemente ne suscită îngrijorări împreună şi separat şi ne arată o tendinţă ingrijorătoare. Situaţia este extrem de volatilă. Dacă nu se răspunde acestor preocupări, atunci CE va acţiona cu toate mijloacele pe care le are la dispoziţie. Nu e prea târziu ca România să revină pe calea reformelor”, a conchis Jourova.

Ingeborg Grassle, PPE: Candidatul francez nu poate să fie primul şef al Parchetului European

Europarlamentarul Ingeborg Grassle a deplâns luni seara, în Parlamentul European, presiunile care s-au făcut împotriva numirii Laurei Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, la conducerea Parchetului European şi a spus că, în aceste condiţii, candidatul francez nu poate fi primul şef al Parchetului UE.

„România e la Preşedinţia Consiliului UE şi eu văd că aceştia nu sunt în sală. Iată nu am mai trecut printr-o astfel de situaţie cu statul de drept niciodată. Ar fi fost foarte bine dacă socialiştii şi democraţii s-ar fi delimitat mai devreme de România. Da, şi guvernul e responsabil pentru ceea ce se întâmplă. Guvernul României e şi victimă şi făptaş. Vedem un preşedinte de partid care a fost condamnat şi e o problemă despre care trebuie să discutăm. Vedem o Curte care se ocupă de caz şi care e supusă multor presiuni. Am văzut ce s-a întâmplat cu doamna Kovesi. Acum e supusă unor presiuni foarte mari şi unor acte de răzbunare. Aceasta e candidat pentru Parchetul European. Din păcate, Consiliului UE nu a venit cu nişte sancţiuni. Candidatul francez nu poate să fie primul şef al Parchetului UE în asemenea condiţii în care au fost făcute atacuri asupra candidatului României. Vorbim despre încrederea în Europa, în Comisia Europeană”, a spus europarlamentarul PPE. Ingeborg Grassle.

Josef Weidenholzer: Principiile comune ale statului de drept trebuie să fie discutate de toţi

Eurodeputatul Josef Weidenholzer, reprezentant al socialiştilor austrieci în Parlamentul European, consideră că România a făcut progrese în privinţa statului de drept şi şi-a contrazis luni colegii eurodeputaţi care au criticat derapajele statului de drept din România.

„Faţă de cele spuse de antevorbitoarea mea în ceea ce priveşte preşedinţia la Consiliul UE eu cred că (România -n.r.) a făcut foarte multe. E uimitor faptul că trebuie să avem această dezbatere urgenţă azi. În noiembrie am avut o rezoluţie clară în ceea ce priveşte indepedenţa justiţiei în România. E nevoie de control şi de supraveghere parlamentară asupra serviciilor de informaţii. Principiile comune ale statului de drept trebuie să fie discutate de toţi. Doar aşa Estul şi Vestul pot să crească împreună”, a spus Josef Weidenholzer, reprezentantul socialiştilor austrieci în Parlamentul European.

El a contrazis-o, astfel, pe colega sa Ingeborg Grassle, din PPE, care a deplâns presiunile care s-au făcut împotriva numirii Laurei Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, la conducerea Parchetului European şi a spus că, în aceste condiţii, candidatul francez nu poate fi primul şef al Parchetului UE.

Sofia in 't Veld: Sunt iritată că este absent guvernul care deţine preşedinţia Consiliului UE

Eurodeputaţii care au participat luni la dezbaterea privind statul de drept în România au criticat lipsa reprezentanţilor guvernului român, în condiţiile în care România deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. A fost şi remarca făcută de eurodeputata olandeză Sofia in 't Veld.

„Sunt la fel de iritată ca şi doamna Gresle că este absent Consiliul, mai ales că România are preşedinţia Consiliului UE. Regret şi absenţa domnului Timmermans. Îmi pare rău, doamna Jourova, dar dânsul e cel care se ocupă de acest subiect. Domnul Timmermans nici nu a venit la Comisia LIBE să prezinte acest subiect. A lăsat-o la funcţionar. Azi dezbate România şi PPE critică. Ştiu că doamna Gressle e cinstită şi spune lucrurile foarte clar, dar întotdeauna situaţia e prezentată partizan. Nu înţeleg. Acest Parlament a adoptat acum 2 ani şi jumătate, o propunere de mecanism general pentru toate guvernele şi Comisia, dl Timmermans a spus nu avem nevoie de aşa ceva pentru că avem toate instrumentele de care avem nevoie. Domnul Timmermans şi domnul Weber sunt candidaţi. Aş vrea să ştiu ce au de gând să facă dacă devin preşedinţi ai Comisiei. Viitorul preşedinte al CE va face ce a făcut în calitate de eurodeputat, adică va propune un mecanism care se va aplica tuturor statelor membre. Grupul ALDE european s-a distanţat de ALDE România pentru că suntem dezamăgiţi că nu au sprijiniţi parteneriatele civile, că nu au sprijinit-o pe doamna Kovesi şi suntem dezamăgiţi că nu au permis altor partide să se prezinte la alegerile europene”, a spus eurodeputatul olandez Sofia in 't Veld.

Renate Weber, în Parlamentul European: E timpul să încetaţi cu standardele duble

Eurodeputatele Renate Weber şi Maria Grapini au criticat luni, la dezbaterea pe statul de drept din România, dublul standard folosit de oficialii europeni. Ele au făcut referire la intervenţia publică a liderilor europeni care au cerut oprirea investigaţiei din România asupa Codruţei Kovesi.

„Românii au fost criticaţi pentru declaraţiile publice. Totuşi, în urmă cu câteva săptămâni lideri europeni au cerut să oprească o investigaţie unui om căruia îi fuseseră respectate toate drepturile constituţionale”, a spus Renate Weber (ALDE), luni seară, la intervenţia sa asupra statului de drept din România, referindu-se la declaraţiile liderilor europeni făcute în favoarea fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, candidată la şefia Parchetului European, investigată de secţia specială de anchetare a magistraţilor.

„Tajani, Verhosfstadt au pus presiune pe judecători. E timpul să încetaţi cu standardele duble, chiar şi în campanie electorală”, a mai spus Weber.

Şi eurodeputatul Maria Grapini i-a criticat pe oficialii europeni şi a spus că întreaga dezbatere este un eşec.

„E un eşec această dezbatere. Liderii eurpoeni nu sunt aici. Sunt nişte laşi. Domnul Webber a îndrăznit să vină în România să sisteze un proces. Prin intervenţiile oficialilor europeni de fapt aţi afectat justiţia din România. Cetăţenii români nu înţeleg de ce europarlamentarii se amestecă în procesele în derulare. Nu aţi dat nici măcar un exemplu de încălcare a statului de drept. Guvernul României în preşedinţia rotativă are succes. A fost o rezoluţie nedreaptă votată în PE în noiembrie. Şeful acela la DNA a făcut ravagii în justiţie. Să lăsăm oamenii, România nu este Kovesi, nu e o persoană. România este 20 de milioane de români şi vă rog să îi trataţi cu respect”, a spus Maria Grapini.

Siegfried Mureşan: Milioane de oameni cinstiţi din România nu doresc nici amnistie, nici graţiere

Eurodeputatul liberal Siegfried Mureşan a spus luni seară, la dezbaterea privind statul de drept din Parlamentul European, că milioane de oameni cinstiţi din România nu doresc nici amnistie, nici graţiere, făcând referire la modificările cerute legilor justiţiei de puterea de la Bucureşti.

„România este o ţară proeuropeană. Poporul român doreşte valori europene, doreşte justiţie, doreşte dreptate, doreşte stat de drept. De doi ani de zile sute de mii de oameni ies în stradă pentru a apăra valori europene. Oamenii politici au datoria să asculte întotdeauna voinţa poporului, iar oamenii politici nu au voie să modifice niciodată legi în propriul interes. Spun foarte clar: milioane de oameni cinstiţi din România nu doresc nici amnistie, nici graţiere”, a spus eurodeputatul liberal Siegfried Mureşan, la dezbaterea de luni seară din Parlamentul European asupra statului de drept din România.

El a transmis un mesaj şi puterii de la Bucureşti şi i-a cerut guvernului să aplice recomandările experţilor europeni şi să ţină cont de voinţa poporului, convocat de preşedintele României, Klaus Iohannis, la un referendum pe teme de justiţie în ziua alegerilor europarlamentare.

„Şi, de aceea, cer Guvernului României să ţină cont şi să implementeze toate recomandările experţilor independenţi de la Comisia de la Veneţia, recomandările exprimate de Comisia Europeană în cazul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Guvernul României are datoria să asculte de popor. Iar, tocmai de aceea, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a convocat pentru data de 26 mai un referendum în cadrul căruia poporul român să se poată exprima cu privire la ce fel de justiţie doreşte, oamenii să poată spune foarte clar că nu doresc nici amnistie şi graţiere şi nu doresc modificarea legislaţiei penale peste noapte în mod intempestiv”, a mai spus Mureşan.

El a atras atenţia că legislaţia penală nu poate fi modificată fără consultarea practicienilor sistemului şi fără consultarea societăţii civile.

„Legislaţia penală trebuie să fie modificată ţinând cont de avizul magistraţilor, de avizul ONG-urilor şi, evident, ţinând cont de recomandările partenerilor noştri internaţionali. Rog doamna comisar, rog Comisia Europeană sa fie alături de poporul român în această luptă pentru justiţie şi pentru valori europene”, a încheiat Mureşan.

Macovei: Sub aparenţa democraţiei, România trăieşte o dictatură criminală şi tragedia golirii ţării

Europarlamentarul Monica Macovei a făcut luni seară, în Parlamentul European, la dezbaterea privind statul de drept din România, un apel, către Europa şi oficialii săi, să nu lase România să devină prizonieră a „câtorva sute de politicieni” din ţară „care au în mână pârghiile puterii”.

„Astăzi, în România, un grup de politicieni corupţi, condus de condamnatul şi socialistul Dragnea, care este condamnat definitiv şi are noi procese, a luat ţara în mână şi dă cu ea de pământ. Nu respectă programul de guvernare anunţat la alegeri. Schimbă legile, şterge infracţiuni, îi subordonează politic pe judecători şi procurori, transformă banii de investiţii în mită electorală, distrug inima democraţiei pentru ca ei, politicienii corupţi să scape de justiţie. Soarta a 20 de milioane de oameni stă, până la urmă, în cântar, cu soarta unuia singur, cu salvarea unuia singur. Românii nu sunt un popor inert. Ieşim în stradă de peste doi ani de zile. Suntem gazaţi, suntem bătuţi, suntem împuşcaţi cu gloanţe de cauciuc sau loviţi cu grenade de mână”, a spus europarlamentarul Monica Macovei, la dezbatarea de luni din Parlamentul European privind statul de drept din România.

Ea a vorbit de România, ca prizonieră a „câtorva sute de politicieni” care ”au în mână pârghiile puterii”, pentru a supune ţara unei ”dictaturi criminale” care a dus la ”golirea ţării” de patru milioane de români.

„Drumul nostru este Europa. Asistăm cu disperare la scufundarea ţării lovită de Dragnea, Tăriceanu şi gaşca lor. Eu nu pot să tac. Nu puteţi să ne lăsaţi să sfârşim ca prizonieri ai câtorva sute de politicieni care au în mână pârghiile puterii. Vă cer să ajutaţi România! Pentru că, sub aparenţa democraţiei, România trăieşte astăzi o dictatură criminală şi tragedia golirii ţării: patru milioane de români au plecat din ţară numai în ultimii ani. Ruperea noastră de Europa este coşmarul pe care istoria noastră l-a trăit decenii la rând. Acesta este ultimul tren pe care-l putem prinde. Vrem în Europa!”, a spus Monica Macovei.

Pe 3 aprilie, preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker şi alţi reprezentanţi ai CE s-au reunit la Bruxelles, în şedinţa Colegiului Comisarilor, pentru a discuta despre situaţia statului de drept în România.

Ulterior întrunirii oficialilor europeni, Frans Timmemans a susţinut o conferinţă de presă în care a avertizat Guvernul de la Bucureşti să nu întreprindă acţiuni care să afecteze sistemul judiciar, menţionând că a avut numeroase discuţii cu premeierul Viorica Dăncilă în ultimele două luni.

Pe 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a adoptat un proiect de rezoluţie, elaborat de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), prin care exprima preocuparea privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România.