Statutul minorităţilor, dezbătut pe fond doar de Comisia pentru drepturile omului a Camerei

Biroul Permanent a aprobat, astfel, solicitarea deputatului Nicolae Păun, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, care a cerut ca, pe fond, să fie sesizată doar comisia sa, iar pentru aviz să fie sesizate alte patru comisii, respectiv juridică, de cultură, pentru învăţământ şi pentru egalitatea de şanse.

Păun şi-a motivat cererea argumentând că, prin sesizarea pe fond a unei singure comisii, cea pentru drepturile omului, se va debloca dezbaterea proiectului de lege privind statutul minorităţilor, în condiţiile în care procedura a fost îngreunată foarte mult din cauza faptul că cele trei comisii sesizate iniţial pe fond - juridică, pentru învăţământ şi pentru drepturile omului - nu s-au putut reuni întotdeauna pentru asigurarea cvorumului, iar sesizarea pe fond datează din anul 2005.

Secretarul Camerei Deputaţilor Dumitru Pardău a precizat, miercuri, după şedinţa Biroului Permanent, că decizia de a sesiza pe fond doar o comisie va conduce la deblocarea proiectului de lege, care se află în dezbatere din 2005. Pardău a menţionat că solicitarea deputatului Nicolae Păun s-a regăsit pe ordinea de zi a Biroului permanent de marţi la secţiunea "materiale suplimentare".

Decizia sesizării pe fond a unei singure comisii, respectiv Comisia pentru drepturile omului, a fost contestată de către reprezentanţii opoziţiei în Biroul permanent, care au votat împotrivă.

"Având în vedere că azi se va semna protocolul între partidele care susţin PDL la guvernare, în Biroul permanent s-a încercat să se facă preludiul acestui protocol, solicitându-se, pe o ordine de zi suplimentară, aprobarea ca proiectul de lege privind minorităţile naţionale să nu aibă un raport întocmit de către trei comisii, ci de una singură, pentru a uşura întocmirea raportului", a precizat liderul grupului PSD din Cameră, Mircea Duşa.

El a arătat că opoziţia nu are nimic împotriva acestui proiect de lege, considerându-l un cod al reglementărilor privind minorităţile naţionale, dar nu este de acord ca, prin această lege, să se creeze organisme paralele ale administraţiei locale şi, totodată, nu agreează ideea ca dezbaterea pe fond să fie făcută de către Comisia pentru drepturile omului.

"Nu am fost de acord, noi, opoziţia, cu această formulare, ca raportul întocmit de o singură comisie, în condiţiile în care obiectivele din proiect nu se referă numai la drepturi ale minorităţilor în sensul drepturilor omului, ci la mult mai mult. Cred că era bine să fie sesizată în fond Comisia de cultură, Comisia de administraţie, iar Comisia pentru drepturile omului să dea aviz. Nu e nimerit să fie repartizat la Comisia pentru drepturile omului", a spus Duşa.

El a arătat că decizia Biroului permanent a fost luată fără cvorum, cu cinci voturi "pentru".

"Noi ne-am opus, dar, consecinţă a modificărilor Regulamentului Camerei în sesiunea trecută, şi dacă un membru al biroului, respectiv vicepreşedintele care a condus azi şedinţa, e prezent, ia hotărâri în numele biroului. Hotărârea a fost luată fără cvorum în Biroul permanent, cu cinci voturi", a mai spus Duşa.

Din cei nouă membri ai Comisiei pentru drepturile omului, preşedintele acesteia, Nicolae Păun, este deputat din partea minorităţilor, alţi patru membri sunt reprezentanţi ai PDL, unul este de la UDMR, iar ceilalţi trei sunt de la PNL.

Statutul minorităţilor a fost respins de Senat şi se află în dezbaterea comisiilor de la Camera Deputaţilor de peste cinci ani, fiind amânat de multe ori din cauza lipsei de cvorum în comisii.

Actul a fost iniţiat în 2005, a ajuns în plenul Senatului, unde a fost respins, iar dezbaterile de la Cameră s-au blocat în comisii în anul 2007.

Protocolul care urmează să fie semnat, miercuri, de PDL, UDMR şi UNPR prevede prelungirea colaborării guvernamentale şi parlamentare între părţi până la finalul actualului mandat legislativ, incluzând un calendar al dezbaterii unor proiecte de lege, între care cel privind statutul minorităţilor naţionale, conform unor surse din coaliţie.

Un calendar cu termenele pentru dezbaterea şi adoptarea principalelor proiecte legislative cuprinse în protocol va forma o anexă la documentul ce urmează să fie semnat de PDL, UDMR şi UNPR.

Noul preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Europa FM, că, dacă este nevoie, Statutul minorităţilor naţionale poate fi adoptat şi prin asumarea răspunderii Guvernului, însă el a apreciat că, dacă a fost cinstit în 2005-2007, PNL ar trebui să fie consecvent şi acum.