Ştefănel Dan Marin, desemnat PRIMAR INTERIMAR al Capitalei, după suspendarea lui Sorin Oprescu: Una din primele măsuri va fi să fac o auditare externă - FOTO

UPDATE - DECLARAŢIA DE AVERE a primarului Capitalei Ştefănel Marin

Primarul interimar al Capitalei, Ştefănel Marin, are două apartamente în Bucureşti, o casă în Pucioasa - Dâmboviţa, două terenuri şi trei maşini, iar în afară de salariul de consilier general, a obţinut venituri din funcţia de director administrativ la firma sa şi din închirierea unor imobile.

Ştefănel-Dan Marin este consilier general din 2012, fiind ales pe listele PPDD, care din iunie 2015 a încheiat o fuziune prin absorbţie cu UNPR.

Acesta s-a născut pe 19 iulie 1976, în Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, şi a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii Bucureşti în 1999. Înainte de a ocupa funcţia de consilier general, Ştefănel Marin a fost director comercial la SC Carry On Invest SRL. Marin este acţionar cu 95% la SC Marvel Solutions SRL Bucureşti, unde a ocupat funcţia de director administrativ.

Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2015, Ştefănel Marin are un teren intravilan de 2.879 metri pătraţi şi un teren agricol de 21.397 metri pătraţi, ambele în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţas, moştenite în 2008, pe care le deţine împreună cu fratele lui. Tot în Pucioasa, Marin are o casă de locuit, în suprafaţă de 46 metri pătraţi, din care are tot o cotă-parte de 50 la sută.

Marin mai deţine două apartamente în Bucureşti, de 25 metri pătraţi şi, respectiv, 67 de metri pătraţi, cumpărate în 2006 şi 2012, împreună cu soţia sa, pentru cel de-al doilea având şi un credit ipotecar de aproximativ 44.000 de euro, scadent în 2041.

Primarul interimar al Capitalei mai deţine trei autoturisme, din 2003, 2005 şi 2008.

La preluarea mandatului de consilier general, în 2012, Ştefănel Marin a trecut în declaraţia de avere şi un apartament de 50 de metri pătraţi, în Turnu Măgurele, tot moştenit, pe care l-a vândut în iulie 2014, pentru 9.200 de euro.

Ştefănel Marin a încasat, în anul fiscal anterior declaraţiei de avere, 11.078 de lei brut din indemnizaţia de consilier CGMB, precum şi 3.600 de lei net de la firma sa, SC Marvel Solutions SRL, unde a avut funcţia de director administrativ.

Primarul interimar al Capitalei a mai încasat 2.100 de lei brut din închirierea unui imobil, precum şi 22.063,43 lei brut din tranzacţionarea unor acţiuni BVB.

Soţia lui Ştefănel Marin a încasat şi ea 2.100 de lei brut din închirierea unui imobil, precum şi indemnizaţie de creştere a copilului, de 1.136 de lei net.

UPDATE - Ştefănel Marin: Una din primele măsuri va fi să fac o auditare externă

Primarul general interimar al Capitalei, Ştefănel Marin, a declarat, marţi seară, că în momentul de faţă există un vid în ceea ce priveşte situaţia financiară a Primăriei Capitalei, iar una dintre primele măsuri pe care le va lua va fi să facă o auditare externă.

Noul primar al Capitalei a spus că în prezent chestiunile financiare ale Primăriei Capitalei sunt foarte puţin cunoscute.

"Gândiţi-vă că foarte puţini dintre consilierii generali au avut acces doar la o parte din informaţiile financiare. În momentul de faţă este un vid în ce priveşte situaţia financiară a Primăriei. Tocmai de aceea una dintre primele măsuri pe care le voi lua este să fac o auditare externă", a spus Ştefănel Marin.

Întrebat dacă îşi propune să facă şi restructurări la nivelul primăriei, Marin a precizat că, în momentul în care va identifica că disciplina nu este regula care primează, va lua măsuri.

"Fără să fac o identificare punctuală a problemelor nu voi face restructurări, dar am de gând să fac această evaluare. Face parte din planul de deblocare administrativă", a spus Ştefănel Marin.

Consilierul general UNPR a mai spus că s-a bucurat că factorii politici au ajuns să ia o decizie în ceea ce priveşte desemnarea unui primar al Capitalei şi a precizat că această înţelegere, care s-a făcut între cele două grupuri mari PNL şi PSD, a apărut din cauza faptului că niciunii nu au dorit să-şi asume "guvernarea" oraşului în perioada următoare, şi atunci, pentru a nu bloca buna funcţionare a oraşului, s-a decis ca membrii UNPR să se implice în administrare cu sprijinul tuturor.

Întrebat cu ce planuri vine la conducerea Primăriei Capitalei, primarul proaspăt votat a spus că nu i se pare moral să vină pentru a dezvolta planuri pentru cetăţeni atâta timp cât nu are votul lor.

"Planurile sunt de a eficientiza administraţia şi de a transparentiza orice decizie administrativă. O primă decizie pe care vreau să o pun în practică vizează circuitul documentelor care până acum pentru consilierii generali era necunoscut", a spus primarul.

El a precizat că îşi propune să afle de ce anumite documente solicitate ajungeau să fie dezbătute în Consiliul General şi de ce altele trebuiau să aştepte.

Întrebat dacă nominalizarea sa pentru această funcţie creşte şansele UNPR pentru primăriile de sector, Ştefănel Marin a spus că nu şi-a făcut astfel de calcule, el propunându-şi doar să reuşească să reunească toate partidele din Consiliul General.

Primarul interimar nu a avut o poziţie clară nici în ceea ce priveşte o posibilă candidatură a sa la Primăria Municipiului Bucureşti, spunând că în primul rând se gândeşte să ducă la bun sfârşit mandatul pe care i l-au acordat colegii săi şi că în acest moment o eventuală candidatură nu este luată în calcul.

Vorbind despre problemele municipalităţii, el a precizat că unele dintre cele mai mari sunt cele ale celor două regii autonome (RADET şi RATB - n.r.) pentru că ele au fost "pur şi simplu uitate".

"Nimeni nu a vrut să se ocupe de ele, s-au dezvoltat alte proiecte în timp ce bucureştenii se întreabă dacă transportul va mai funcţiona, dacă caloriferele se vor mai încălzi iarna", a spus Marin.

El a adăugat că, din ceea ce ştie în momentul de faţă, pentru RADET există un plan de administrare şi o restructurare în ce priveşte eficientizarea energetică, dar totodată se doreşte o mai bună cooperare cu PMB prin atragerea fondurilor europene.

UPDATE - Consilierii generali l-au desemnat pe Marin primar interimar, cu 39 de voturi "pentru" şi un vot anulat.

Anterior, Marin a fost ales viceprimar cu 41 de voturi, dintre care 34 "pentru", cinci "împotrivă" şi două anulate.

El a candidat la funcţia de viceprimar alături de consiliera independentă Julia Zorkoczy, după demisia viceprimarului Cornel Pieptea.

Celălalt viceprimar al Capitalei, Dan Darabont (PSD), a anunţat că partidul din care face parte nu face nicio propunere pentru postul de primar interimar.

"Suntem minoritari şi dorim să susţinem majoritatea. Vrem să ducem la bun sfârşit acest mandat, mă aşteptam ca PNL să îşi asume responsabilitatea şi să desemneze pe cineva din rândul lor. Îl ştiu pe Ştefănel şi am o părere bună despre el. Îl vom vota şi îl vom sprijini pentru a nu fi nicio defecţiune de parcurs până la sfârşitul anului. Am totuşi un gust amar", a spus Darabonţ.

Reprezentantul consilierilor independenţi, Cristinel Deaconescu, a declarat că nu va vota desemnarea lui Ştefănel Marin primar interimar pentru că nu este legal votul.

Şedinţa de îndată a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), convocată după ce prefectul Capitalei a emis ordinul de suspendare a lui Sorin Oprescu din funcţia de primar general, a fost suspendată după aproape o oră de discuţii.

În contextul în care Cornel Pieptea (PNL) a demisionat din funcţia de viceprimar, s-a luat în discuţie vacantarea postului, pentru a putea fi apoi ales un înlocuitor al acestuia.

Citeşte şi: Cornel Pieptea a fost REALES viceprimar al Capitalei, după ce demisionase din funcţie

În timpul discuţiilor, reprezentanţii PNL în CGMB au arătat că au iniţiat o platformă-program intitulată "Acordul pentru bucureşteni", care cuprinde priorităţile pe termen scurt pentru administrarea Bucureştiului. Acordul propus prevede, printre altele, auditarea în regim de urgenţă a Primăriei şi a instituţiilor din subordinea CGMB, pentru a afla situaţia exactă în care acestea se află, transparentizarea actului administrativ, rezolvarea problemelor serviciilor publice din Capitală, continuarea unor investiţii de interes major pentru Bucureşti, stoparea risipei fondurilor publice şi rezolvarea restanţelor pe care Guvernul le care faţă de bucureşteni, precum investiţiile în noile magistrale de metrou şi în Centura Capitalei.

Consilierii generali PMP au spus că nu sunt de acord cu această platformă a PNL, pentru că, deşi Bucureştiul are nevoie de tot ce scrie în acel acord, ei nu pot să nu se întrebe de ce nu s-au făcut aceste lucruri în ultimii trei ani. În acest context, reprezentanţii PMP au spus că nu pot participa la "o asemenea demagogie" şi că nu vor participa la votarea noului viceprimar şi nici nu vor lua buletinele de vot.

Reprezentantul consilierilor independenţi, Cristinel Deaconescu, a spus că aceştia vor vota alegerea unui nou viceprimar doar dacă în programul acestuia se va regăsi şi componenta mediu. Deaconescu a propus-o pentru postul de viceprimar pe Julia Zorkoczy.

Consilierul Gabriel Fătu l-a propus apoi pentru postul de viceprimar pe consilierul UNPR Ştefănel Dan Marin.

Ulterior, consilierii au stabilit ca votul să fie secret, consilierii trebuind să taie pe buletinul de vot numele celui pe care nu îl votează.

Cornel Pieptea a scris marţi, pe Facebook, după ce a demisionat din funcţia de viceprimar al Capitalei, că în CGMB s-a constituit o majoritate şi a fost agreată candidatura lui Dan Ştefănel Marin pentru a prelua interimar funcţia de primar al Capitalei, după ce nici PSD nu şi-a manifestat intenţia fermă de a prelua mandatul.

"Pentru dezamorsarea crizei instituţionale generate de arestarea preventivă lui Sorin Oprescu, Partidul Naţional Liberal a iniţiat o platformă-program cuprinzând priorităţile pe termen scurt pentru administrarea Bucureştiului. La acest program au aderat reprezentanţii mai multor formaţiuni politice prezente în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. S-a construit în acest fel o majoritate solidă care va susţine proiectele convenite în acord", a scris Pieptea.

Sorin Oprescu a fost suspendat din funcţia de primar general al Capitalei, marţi, după decizia definitivă de arestare preventivă, ordinul de suspendare emis de prefect fiind trimis Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru desemnarea primarului interimar.

Edilul şef al Capitalei a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită.

Decizia de arestare preventivă a fost contestată de Sorin Oprescu şi judecată luni la Curtea de Apel Bucureşti, de magistratul Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Magistratul a menţinut decizia din 6 septembrie a Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv.

Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful unei instituţii publice din subordinea sa şi o persoană de încredere, a primit de la primul suma de 25.000 euro din 60.000 euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la patru persoane care ulterior l-au denunţat.

Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că persoana care i-a dus banii lui Sorin Oprescu ar fi şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa.

În acest dosar au mai fost arestaţi, în 7 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi omul de afaceri Claudiu Bengalici.

Instanţa a dispus şi luarea măsurii arestului la domiciliu pentru Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, şi pentru Romeo Albu.

Citeşte şi: Sorin Oprescu, SUSPENDAT din funcţia de primar al Capitalei. Prefectul a trimis decizia la CGMB

Citeşte şi: Primarul Sorin Oprescu, acuzat de luare de mită, rămâne în arest preventiv