„Nu ei (reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi ai Academiei Române – n.r.) decid asupra constituţionalităţii actelor normative, este Curtea Constituţională. E treaba lor, este perfect constituţional (proiectul statutului minorităţilor – n.r.), în opinia mea”, a afirmat Attila Varga.
Curtea Constituţională este cea care decide dacă textul statutului minorităţilor naţionale este constituţional, a adăugat el.
Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş critică actuala formă a statutului minorităţilor naţionale pe motiv că statuează un control absolut al UDMR asupra unui teritoriu al României, a declarat, joi, la Parlament, Eugen Popescu, membru al Forumului.
Reprezentanţi ai Forumului Civic al românilor din Harghita, Covasna şi Mureş şi Academiei Române au participat la şedinţa comisiei pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor unde se dezbate, în absenţa presei, statutul minorităţilor naţionale, însă aceştia au precizat că nu au fost lăsaţi să-şi spună punctul de vedere şi, în urma votului membrilor comisiei, au părăsit şedinţa.
Reprezentantul Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, Eugen Popescu, a declarat presei că Forumul este pentru adoptarea unui statut al minorităţilor, dar nu în această formă care „discriminează cei 400.000 de români din cele trei judeţe” şi că le cere parlamentarilor să nu susţină acest statut.
Popescu a precizat că este vorba despre prevederea din statutul minorităţilor referitoare la autonomia culturală, arătând că, „practic, este vorba despre o autonomie etnică pe criterii teritoriale”. „E de formă autonomie culturală, ea reprezentând o teritorialitate clară a celor trei judeţe, iar românii de acolo nu au niciun mijloc să-şi păstreze identitatea”, a afirmat el.
Reprezentantul Academiei Române a venit la Comisia pentru drepturile omului cu un studiu al Centrului european de studii în probleme etnice care critică articolul 55 din proiectul statutului minorităţilor naţionale, potrivit căruia „autonomia culturală înseamnă dreptul comunităţii naţionale de a avea competenţe decizionale cu valoare normativă şi administrativă în probleme privind identitatea sa naţională, culturală, lingvistică şi religioasă prin organe alese de către membrii săi”.
Acest studiu arată că, în urma aplicării acestui articol, Parlamentul, Guvernul, autorităţile statului, în general, ar urma să delege competenţe unor organisme constituite exclusiv pe criterii etnice, autonomia culturală însemnând de fapt autonomie politică, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale.
Comisia pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor a decis, joi, ca dezbaterile la proiectul statutului minorităţilor naţionale să se desfăşoare în absenţa presei.
Membrii comisiei pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor au dezbătut primele 14 articole din proiectul statutului minorităţilor naţionale, după care au luat o pauză de prânz de o oră.